Cum promovăm asistență umanitară sensibilă la gen? Războiul din Ucraina: lecții învățate

În februarie 2022, invadarea Ucrainei de către Federația Rusă a forțat sute de mii de oameni să-și închidă casele și să plece „spre nicăieri”. Majoritatea au fost femei, copii și vârstnici. Țările din imediata vecinătate a Ucrainei, inclusiv Republica Moldova, au reacționat prompt la necesitățile persoanelor refugiate. Pe lângă faptul că au deschis larg hotarele pentru a primi refugiații și refugiatele din Ucraina, au revăzut pe parcurs legislația națională pentru a asigura o protecție eficientă a persoanelor refugiate. Ce lecții pot fi învățate de pe urma acestei experiențe? Ce măsuri pot fi luate de guvernele lumii pentru a răspunde prompt în situații de criză? Sunt întrebări analizate în cadrul conferinței anuale a OSCE pe tema drepturilor omului.

„Cum promovăm asistență umanitară sensibilă la gen în timp de criză? Studiu de caz privind răspunsul umanitar la criza refugiaților din Ucraina” – este titlul sesiunii de dezbatere organizată de Misiunea Republicii Moldova la OSCE, alături de misiunile Suediei, României, Marii Britanii, Norvegiei în cadrul conferinței anuale pe tema drepturilor omului, desfășurată de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, între 2 și 13 octombrie, la Varșovia, Polonia. Evenimentul este organizat sub auspiciile Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului și a președintelui în funcție a OSCE, cu participarea a sute de reprezentanți ai societății civile, apărători și apărătoare ale drepturilor omului, experți internaționali și reprezentanți ai guvernelor. Evenimentul a fost co-nsponsorizat de Oficiul UN Women pentru Europa și Asia Centrală.

Dezbaterea, moderată de reprezentanta specială a Președintelui în exercițiu al OSCE pe probleme de gen, Liliana Palihovici, președinta AO „Institutum Virtutes Civilis”, și-a propus să analizeze modul în care țările ce au oferit ajutor Ucrainei, inclusiv Republica Moldova, au reușit să integreze și dimensiunea de gen în procesul de asistență, pentru a asigura o abordare echitabilă și incluzivă a ajutorului acordat, astfel încât beneficiile să ajungă la toate persoanele afectate de război, indiferent de gen.

„Din păcate, criza umanitară provocată de războiul din Ucraina a afectat mai ales femeile, copii și vârstnicii. Într-o lume solidară și responsabilă, e necesar să ne asigurăm că asistența noastră acoperă necesitățile tuturor celor implicați, indiferent de sex. Printr-o abordare sensibilă la gen, ne putem asigura că nimeni nu este lăsat în urmă și că fiecare persoană primește sprijinul și protecția de care are nevoie”, a precizat Liliana Palihovici.

Prezentă la dezbatere, Ambasadoarea Tatiana Pârvu, din partea Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, a amintit că pentru sprijinirea eficientă a refugiaților și refugiatelor din Ucraina, acestea beneficiază de protecție temporară pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel, persoanele ce solicită protecție temporară obțin un document de identitate, eliberat cu titlu gratuit. La fel, proiectul a contribuit la asigurarea și garantarea dreptului la nereturnare în țara de origine a persoanelor strămutate din Ucraina, stabilirea drepturilor la servicii și măsuri de cazare, asistență socială, medicală și de educație, asigurarea protecției împotriva abuzurilor, exploatării și discriminării, a precizat ambasadoarea.

UN Women Moldova și Fondul Femeilor pentru Pace și Asistență Umanitară s-au numărat printre donatorii ce au oferit constant sprijin autorităților moldovene, dar și organizațiilor societății civile implicate în procesul de planificare și implementare a răspunsului umanitar. Reprezentanta de țară a UN Women Moldova, Dominika Stojanoska, a atras atenția în discursul său că Republica Moldova s-a confruntat cu unul dintre cele mai mari valuri de refugiați per capita din Europa, de la începutul războiului din Ucraina. Dominika Stojanoska a elogiat efortul depus de autoritățile moldovene, cetățeni și organizațiile societății civile pentru a sprijini persoanele refugiate, menționând că exemplul Republicii Moldova este unul demn de urmat.

În cadrul dezbaterii, reprezentanți ai societății civile din Polonia, România, Slovacia și Republica Moldova au împărtășit din experiența de ajutorare a persoanelor refugiate din Ucraina și, mai ales, lecțiile învățate în acest proces. Ganna Shvachka, șefa asociației civice SME SPOLU, ce reprezintă interesele cetățenilor ucraineni refugiați în Slovacia a subliniat faptul că persoanele refugiate nu doresc doar să primească ajutor umanitar, ci aspiră și la o autonomie mai mare și la șanse reale de a-și construi propriile mijloace de trai. Unul dintre aspectele cheie menționate de Ganna Shvachka a fost necesitatea simplificării procedurilor de recunoaștere a diplomelor universitare și a calificărilor profesionale pentru refugiații ucraineni. Acest lucru ar permite acestor persoane să-și folosească educația și experiența într-un mod mai eficient în țara de refugiu și să contribuie la economia locală. De asemenea, modificarea legislației naționale pentru a permite refugiaților să desfășoare activități antreprenoriale individuale este o altă măsură vitală pentru a sprijini integrarea acestor comunități vulnerabile.

Experiența pozitivă a programului Ellevator, din Republica Moldova, a fost prezentat de Viorica Cerbușca, fondatoarea Yep!Moldova. Astfel, în cadrul programului femei antreprenoare din R. Moldova și Ucraina au fost încurajate să lanseze afaceri, fiind pregătite și sprijinite în realizarea startup-urilor pentru depășirea perioadei de criză. Potrivit Vioricăi Cerbușa, programul a demonstrat că investiția în dezvoltarea antreprenoarelor și în promovarea egalității de gen în mediul de afaceri poate aduce beneficii semnificative în ceea ce privește creșterea economică și stabilizarea comunităților afectate de crize umanitare.

În încheierea dezbaterii, reprezentanta specială a Președintelui în exercițiu al OSCE pe probleme de gen, Liliana Palihovici, președinta AO „Institutum Virtutes Civilis”, a îndemnat țările implicate în procesul de asistență umanitară să colaboreze activ cu organizațiile societății civile pentru promovarea egalității de gen și pentru crearea unui mediu în care toate persoanele, indiferent de gen, să poată beneficia de siguranță și oportunități egale.

Conferința de la Varșovia este considerată cel mai mare eveniment anual dedicat drepturilor omului și democrației din Europa. Reuniunea este organizată de Biroul OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (ODIHR) și președintele în exercițiu a OSCE şi reuneşte pe lângă reprezentanţii statelor membre ale OSCE, partenerii OSCE pentru cooperare, organizaţii internaţionale, societatea civilă şi pe toţi cei cu preocupări pentru punerea în aplicare a angajamentelor OSCE privind dimensiunea umană.

Recente

Mai vezi și

Anunț extins pentru selectarea unui agent economic care să furnizeze servicii de alimentație și locațiune a unei săli de conferințe pentru organizarea evenimentelor de...

Organizație:Asociația Obștească „Institutum Virtutes Civilis”Sectorul:Non-guvernamentalLocație:Republica MoldovaPerioada de prestare a...

Olga Caraman: „Oamenii vor să le fii alături. Dacă vii cu promisiuni deșarte, te taxează cu votul lor”

Cu o carieră dedicată comunei Grătiești și o experiență...

Anunț de solicitare a ofertelor pentru servicii de traducere scrisă și machetare a produselor traduse

1. Context: AO „Institutum Virtutes Civilis” (AO IVC) implementează, cu...

Liliana Palihovici la „Moldova Women Forum 2023”: „Nu putem vorbi despre democrație dacă nu asigurăm drepturi egale și echitabile pentru femei și bărbați”

La Chișinău, în premieră a fost organizat Forumul internațional „Moldova Women Forum”, ce a reunit peste 170 de femei și peste 30 de speakeri...

Liliana Palihovici, în cadrul conferinței OSCE pe tema drepturilor omului: „Protecția femeilor care denunță violența și hărțuirea, o cerință fundamentală pentru consolidarea sistemelor politice...

La Varşovia, Polonia, Organizația pentru Securitate şi Cooperare în Europa desfășoară între 2 și 13 octombrie conferința anuală pe tema drepturilor omului. Evenimentul este...

Liliana Palihovici: „Războiul, sărăcia și crizele politice reprezintă un sol fertil pentru traficul de ființe umane”

„Sper că obținerea statutului de țară candidată pentru aderarea la UE va oferi autorităților moldovene posibilități suplimentare de a întări capacitățile instituționale de luptă...