Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Institutum Virtutes Civilis (IVC) și Fundația „Friedrich Ebert”, au prezentat, marți, 23 iulie 2024, Raportul de monitorizare independentă nr. 1 „Evaluarea progresului Republicii Moldova în implementarea recomandărilor Comisiei Europene în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană”.
Raportul evaluează dinamica reformelor realizate de guvernarea de la Chișinău în implementarea capitolelor fundamentale ale procesului de aderare. Scopul primordial al raportului este de a informa factorii decizionali din Republica Moldova, precum și societatea civilă privind rezultatele evaluării implementării recomandărilor Comisiei Europene ca parte a procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. Totodată, are drept scop și de a informa exercițiul de elaborare a primului Raport de extindere al Comisiei Europene pentru Republica Moldova, care urmează să fie publicat în toamna anului curent. Perioada de monitorizare este 1 iulie 2023 – 30 iunie 2024. Astfel, subiectele și capitolele monitorizate în cadrul prezentului raport sunt (conform Raportului Comisiei Europene din noiembrie 2023): Democrația; Reforma Administrației Publice; Reforma justiției; Lupta cu corupția; Drepturile fundamentale; Libertatea de exprimare; Securitatea; Existența economiei de piață funcționale; Achizițiile publice; Statistica; Controlul financiar și Politicile sociale şi ocuparea forței de muncă.
În deschiderea evenimentului, E.S Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, a menționat: „Extinderea este un proces complex și bazat pe merit, care va necesita nu doar angajamentul întregului guvern, ci și al întregii societăți. În acest context, rolul societății civile devine și mai important. Organizațiile societății civile sporesc transparența prin monitorizarea activităților și reformelor. Ele joacă, de asemenea, un rol esențial în educarea publicului cu privire la procesul de integrare în UE, la beneficiile pe care acesta le poate aduce Moldovei și, în acest fel, ajută la contracararea dezinformării.”
La rândul său, Cristina Gherasimov, viceprim-ministru pentru Integrare Europeană al Republicii Moldova a spus: „Ne dorim ca societatea civilă să fie implicată cât mai activ în toate etapele procesului de aderare. Aportul vostru este necesar pentru a asigura atât transparența, cât și calitatea procesului de negociere. Raportul de astăzi ne va ajuta în elaborarea celei de-a doua contribuții la pachetul de extindere al Comisiei Europene din acest an, în luna septembrie.”
Autorii raportului prezentat au estimat scorul mediu pentru implementarea recomandărilor Comisiei Europene ce țin de clusterul „Fundamentals”, la 3,2 puncte din 5 puncte maxim. Conform metodologiei, scorul corespunde calificării „Implementarea a fost inițiată și un anumit progres sesizabil a fost atins”. Astfel, aceștia, pe de o parte, apreciază faptul că implementarea recomandărilor este în proces de desfășurare, deși cu viteze variabile, iar, pe de altă parte, atenționează asupra necesității impulsionării implementării recomandărilor și asigurării continuității reformelor-cheie care fac parte din clusterul „Fundamenals”.
Potrivit autorilor, cele mai importante progrese au fost atinse pe dimensiunea „Securitate”, scorul mediu acordat fiind de 4,3 puncte din 5, pe când, cele mai modeste rezultate au fost înregistrate în domeniul „Libertății de exprimare”, scorul mediu acordat fiind de 2 puncte din 5. Această situație a reflectat starea de lucruri din ultima perioadă pe plan intern, autoritățile acordând prioritate necesității de consolidare a rezilienței interne în contextul amenințărilor externe asociate cu agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, dar și agresiunea hibridă a Rusiei în Republica Moldova. Concomitent, mai multe probleme din domeniul presei au fost perpetuate: nivel scăzut de protejare a activității jurnalistice în fața atacurilor, nivel scăzut de transparență a proprietății și beneficiarilor efectivi din domeniul presei și asigurarea echității jurnalistice și multitudinea de abateri crase de la prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova.
În același timp, autorii au remarcat progrese în domeniul justiției: formarea noilor componențe ale Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor, din rândul candidaților care au promovat procedura de evaluare extraordinară, precum și demararea procesului de evaluare extraordinară a judecătorilor și candidaților la funcția de judecător la Curtea Supermă de Justiție și Curțile de Apel. Cu toate acestea, printre principalele constrângeri se numără procesul îndelungat de evaluare a candidaților la funcția de membru în Colegiile specializate ale CSM și CSP, precum și de evaluare a candidaților pentru funcțiile rămase vacante în CSM.
O altă realizare importantă, subliniată de către autori, este separarea Procuraturii Anticorupție de Centrul Național Anticorupție și demararea procesului de consolidare instituțională a acesteia. Totuși, cea mai mare constrângere rămâne a fi lipsa capacităților instituționale suficiente pentru realizarea eficientă a urmării penale de către Procuratura Anticorupție, precum și lipsa unui sediu adecvat cu condiții optime de lucru.
În ceea ce privește domeniul social, autorii au evidențiat adoptarea Legii nr. 302 din 26 octombrie 2023 pentru modificarea unor acte normative (piața forței de muncă) ca fiind una din principalele evoluții în implementarea măsurilor prevăzute în Conceptul de reformă a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, prin care au fost introduse o serie de mecanisme pentru stimularea ocupării forței de muncă. Totuși, principala constrângere rămâne salariile mici și nemotivante, oferite personalului angajat în cadrul ANOFM și structurilor sale teritoriale, susțin autorii studiului. Autorii au recomandat sporirea motivării muncii, inclusiv prin majorarea salariilor de funcție ale personalului din cadrul ANOFM și structurilor sale teritoriale.
Cu referire la dialogul social, autorii atenționează asupra problemei subminării de către Consiliul Economic pe lângă prim-ministru, prin activitatea sa în domeniile muncii și cel social-economic, a activității Comisiei Naționale pentru Consultări și Negocieri Colective și a consiliilor de specialitate ale acesteia, precum și rolului partenerilor sociali în elaborarea politicii statului în domeniile muncii și cel social-economic, ceea ce vine în contradicție cu standardele, principiile și practicile internaționale în domeniul parteneriatului social, precum și cu legislația națională care guvernează domeniul de referință.
Un alt domeniu cheie remarcat de către autori este statistica. În anul 2023, Biroul Național de Statistică a desfășurat cu succes Recensământul de probă al populației și locuințelor, precum și o anchetă post-recenzare de probă. Problemele identificate în urma recensământului de probă și cele semnalate de evaluatori au fost soluționate. Procesul de recenzare a decurs fără incidente majore. Urmează alte acțiuni ce trebuie realizate pe parcursul anilor 2024-2026, iar principala prioritate în acest sens este desfășurarea anchetei post-recenzare, integrarea datelor obținute în cadrul recenzării cu cele din sursele de date administrative, procesarea datelor, diseminarea rezultatelor preliminare și finale, popularizarea statisticii, susțin autorii. În acest context, experții au accentuat faptul că nivelul de salarizare necompetitiv din cadrul BNS cu alte instituții publice impune în regim prioritar revizuirea acestuia, pentru a avea neutralitate competitivă în menținerea și atragerea de specialiști în raport cu alte instituții din sectorul public, iar principala provocare de soluționat rămâne atenuarea problemelor de personal din cadrul BNS în vederea atragerii specialiștilor calificați, pentru a face față solicitărilor de date statistice tot mai complexe și variate.
De asemenea, autorii au accentuat câteva constrângeri și priorități cu referire la Recomandarea: Implementarea noii Strategii de dezvoltare a managementului finanțelor publice, inclusiv prin fortificarea coordonării interinstituționale pentru care au estimat un scor 3 puncte din 5 puncte. Principalele constrângeri menționate au fost: Nu sunt suficiente posibilități pentru public de a monitoriza executarea bugetului; Dialogul Ministerului Finanțelor cu comunitățile vulnerabile și subreprezentate nu este suficient de activ; Publicul nu este implicat destul în cadrul audierilor parlamentare cu privire la propunerile de buget. Principalele priorități recomandate în acest sens au fost: Ministerul Finanțelor trebuie să piloteze mecanisme de monitorizare a executării bugetului și să dialogheze mai activ cu comunitățile vulnerabile și subreprezentate; Parlamentul trebuie să permită oricărui membru al publicului să se exprime în cadrul audierilor cu privire la propunerile de buget înainte de aprobarea lor.
În plus, au fost subliniate constrângerile și prioritățile ce vizează recomandarea ce ține de adoptarea Strategiei naționale privind dezvoltarea societății civile și îmbunătățirea calității proceselor de consultare publică, pentru a spori transparența și a implica mai mult OSC-urile în dialogul politic, în special, în dezbaterile parlamentare și la nivel local. Principala constrângere se referă la faptul că persistă lipsa unui dialog continuu și eficient între Parlament și OSC-uri, precum și subfinanțarea politicilor anterioare amenință implementarea eficientă a PDOSC 2024-2027. În context, prioritatea menționată se referă la asigurarea resurselor financiare suficiente și implementarea unor proceduri instituționale clare pentru colaborarea directă și deschisă între Direcția drepturile omului și cooperarea cu societatea civilă și OSC-uri, pentru a îmbunătăți dialogul și cooperarea.
În încheierea evenimentului, Adrian Lupușor, Director Executiv, Expert-Grup, a menționat: „Considerăm că scorul mediu de 3,2 pentru un an de implementare nu este unul neapărat rău, este un scor bun raportat la complexitatea recomandărilor, care sunt formulate foarte ambițios de către Comisia Europeană. Sperăm că autoritățile vor continua ceea ce au început, cred că nimeni nu își dorește o integrare europeană doar formală și de conjunctură. Este un apel către autorități să continue implementarea recomandărilor cu pași mai rapizi, iar societatea civilă este alături pentru a contribui la aceste procese.”
Scorurile medii acordate de către autori pentru capitolele analizate au fost următoarele :
- Securitate – 4,3 din 5;
- Controlul financiar – 3,7 puncte din 5;
- Democrație – 3,3 puncte din 5;
- Reforma Administrației Publice – 3,3 puncte din 5;
- Drepturile fundamentale – 3,3 puncte din 5;
- Lupta cu corupția – 3,3 puncte din 5;
- Statistica – 3,3 din 5;
- Existența economiei de piață funcționale – 3,2 puncte din 5;
- Reforma justiției – 3 puncte din 5;
- Achizițiile publice – 3 puncte din 5;
- Politicile sociale şi ocuparea forței de muncă – 3 puncte din 5;
- Libertatea de exprimare 2 puncte din 5.
Reamintim că, în contextul obținerii de către Republica Moldova, a statutului de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană, Comisia Europeană a publicat, în noiembrie 2023, Raportul detaliat pe Moldova privind progresele, provocările și recomandările pentru procesul de aderare la UE. Raportul a cuprins toate capitolele Acquis-ului UE care urmează să fie negociate de Chișinău și Bruxelles în cadrul negocierilor de aderare, inclusiv recomandări specifice pentru fiecare capitol, care derivă din principalele provocări identificate de Comisie.
Pentru o analiză detaliată a progresului înregistrat de către țara noastră per fiecare recomandare din partea Comisiei Europene, dar și prioritățile sugerate de către autori pentru a avansa în implementarea acestora, accesați raportul de monitorizare integral, disponibil pe link: https://www.euromonitor.md/raportul-de-monitorizare-independenta-nr-1-evaluarea-progresului-republicii-moldova-privind-implementarea-recomandarilor-comisiei-europene-in-contextul-procesului-de-aderare-la-uniunea-europeana/
Urmăiriți și înregistrarea video a evenimentului AICI.
Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Societatea Civilă pentru Integrarea Europeană”, finanțat de Uniunea Europeană și co-finanțat de Fundația „Friedrich Ebert”, care este implementat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, în calitate de partener principal, în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), AO Institutum Virtutes Civilis (IVC) și Fundația „Friedrich Ebert”.
Persoană de contact: Agachi Inga, manager comunicare, Expert-Grup, email: inga@expert-grup.org