Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), AO Institutum Virtutes Civilis (IVC) și Fundația „Friedrich Ebert” Moldova au desfășurat luni, 13 noiembrie, clubul de presă „Comisia Europeană a recomandat deschiderea negocierilor de aderare de către Republica Moldova cu Uniunea Europeană – ce urmează?”
Scopul clubului de presă a fost de a dezbate alături de reprezentanții mass-media pașii următori și principalele priorități și provocări de reformă din domeniile justiție, economie și social, în contextul recomandărilor anunțate de Comisia Europeană pentru deschiderea negocierilor de aderare de către Republica Moldova cu Uniunea Europeană.
Directorul executiv IPRE, Iulian Groza, a menționat faptul că Republica Moldova primește semnale destul de bune de la Uniunea Europeană, în condițiile în care nu are niciun subiect bilateral de rezolvat cu vreun stat comunitar. Or, decizia Consiliului European cu privire la lansarea negocierilor se va baza pe analiza Comisiei Europene. În acest context, subliniind și faptul că principiul procesului de extindere al Uniunii Europene stabilește că evaluarea sau progresul în aderare a unei țări candidate este bazat pe principiul de merite, adică va fi o evaluare individuală a fiecărei țări candidate.
În ceea ce privește principalele provocări și priorități din domeniul justiției, Iulian Groza, directorul IPRE, a punctat faptul că sunt 2 indicatori critici care se regăsesc în raportul Comisiei Europene, primul se referă la procedura de evaluare extraordinară-vetting-ul, și aici referința este asigurarea unui progres suficient pe rezultatele exercițiului de vetting în cazul evaluării și numirii viitorilor judecători ai Curții Supreme de Justiție, până în martie ar trebui să existe o evoluție concretă în evaluarea viitorilor judecători în noua CSJ reformată. Un al doilea criteriu va fi nominalizarea viitorului procuror general. Acestea sunt 2 elemente de bază din domeniul justiție care sunt scoase în evidență de către Comisia Europeană, și dacă vom avea progres pe acești indicatori, atunci Comisia va considera că această măsură este îndeplinită.
Adrian Lupușor, director executiv „Expert-Grup”, a discutat despre prioritățile economice și câteva dintre subiectele esențiale evidențiate de către Comisia Europeană din acest domeniu. Ce ține de priorități acesta a punctat: necesitatea consolidării fiscale și echilibrarea finanțelor publice, în contextul nivelul înalt al deficitului bugetar și al contului curent. De asemenea, tot în acest context, a subliniat provocările legate de îmbunătățirea nivelul de competitivitate economică a țării noastre, care trebuie echilibrat prin influxuri de investiții străine, creșterea exporturilor ș.a. A mai vorbit și despre provocarea ce ține de climatul de afaceri, care în pofida tuturor progreselor înregistrate în ultimii ani, rămâne, mai curând, problematic în special din cauza nivelului înalt al corupției și al problemelor din justiție, dar și accesului la finanțare care s-a acutizat pe fundalul inflației, menționând că, din fericire, statul investește în susținerea IMM-urilor prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA). De asemenea, în pofida agendei active de digitalizare, la acest capitol mai este mult de lucru, a mai adăugat acesta. Subiectele din domeniul economic incluse de către Comisia Europeană la clusterul fundamentele procesului de aderare, subliniate de către directorul executiv „Expert-Grup”, vizează: întreprinderile de stat, care la moment constituie o problemă pentru economia țării, din perspective precum: nivel de transparență scăzut, nivel de guvernanță nesatisfăcător, denaturarea climatului concurențial, presiunea cvasi-fiscale. Comisia Europeană tratează reforma întreprinderilor de stat la clusterul de fundamente ale procesului de aderare, de care depinde atractivitatea țării noastre pentru investiții. Statistica, este un alt subiect important, despre care se discută puțin, însă spre fericire, care este tratat de Uniunea Europeană ca fiind unul fundamental. A mai subliniat și faptul că pentru Republica Moldova este o mare provocare organizarea recensământului din anul viitor, astfel, Biroul Național de Statistică lucrează la turații maxime pentru a asigura că acest proces să fie la nivel de standarde europene. Provocarea principală constă în capacitățile BNS, și anume, ce ține de asigurarea instituției cu resurse umane și financiare, în vederea bunei desfășurări a recensământului, prin urmare sunt necesare investiții în acest sens. Pe lângă provocări, directorul „Expert-Grup”, a menționat și laturile pozitive, care ce țin în primul rând, de faptul, că vom începe negocierile de aderare după 8 ani de implementare a ZLSAC (DCFTA). „Avem un nivel de armonizare și liberalizare a comerțului cu UE destul de înalt, dacă e să ne uităm la veniturile din taxele vamale în buget, acestea au o pondere foarte mică, dacă ar fi să ne imaginăm că de mâine vom liberaliza complet comerțul cu UE, impactul bugetar va fi în jur de 1% – maxim 2%, din veniturile la bugetul de stat. La fel, este important să reiterăm faptul Uniunea Europeană pe lângă faptul că este principalul partener comercial, constituite și peste 80% din stocul de ISD – un partener economic cu care țara noastră are deja un nivel avansat de integrare, prin urmare, putem spune că, în linii generale, economia este pregătită pentru a se integra și mai mult în spațiul european.”
Liliana Palihovici, președinta AO „Institutum Virtutes Civilis”, a evidențiat că raportul Comisiei Europene punctează asupra mai multor provocări și recomandă mai multe acțiuni prioritare pe domeniul social cum ar fi: consolidarea dialogului între partidele de guvernare și opoziție; creșterea gradului de transparență în adoptarea actelor legislative – în mod special cele votate în procedură rapidă, fapt care ar trebui să fie schimbat și numărul proiectelor de lege care trec prin procedură rapidă să fie mai mic, iar procedura să fie foarte bine descrisă; consolidarea platformei de dialog al parlamentului cu societatea civilă,, o mai bună promovare și informare a cetățenilor pentru a atinge succes în implementarea reformei administratiei locale, încurajând Republica Moldova ca să vină adițional cu varii stimulente pentru localitățile care manifestă interes de amalgamare. Președinta AO „Institutum Virtutes Civilis” a mai subliniat și importanța îmbunătățirea calității guvernanței, comisia solicită Republicii Moldova ca în perioada următoare să întreprindă câteva acțiuni foarte concrete, să investească mai mult în funcționarii angajați în sectorul public și să implementeze reforma salarială în sectorul public care ar încuraja și stimula personalul. Un aspect foarte important ține de drepturile fundamentale, în mod special ce țin de asigurarea a egalității de șanse pentru femei și bărbat, un aspect aparte vizează diminuarea violenței împotriva femeii, a tuturor formelor de violență, inclusiv violența bazată pe gen, în acest context, este menționată și necesitatea creării și asigurării funcționării eficiente a Agenției Naționale pentru Prevenirea Violenței.
În același timp, în raport este menționat că Republica Moldova, a făcut îmbunătățiri cu privire la legislația ce ține de drepturile copiilor, dar totuși, copiii din Moldova încă se confruntă cu multe probleme. Acestea includ o protecție insuficientă împotriva abuzului și violenței în instituțiile de învățământ, accesul insuficient la justiție adecvată copiilor, lipsa sprijinului psihologic pentru copiii victime, protecția inadecvată a copiilor străzii și protecția împotriva abuzului și neglijenței, inclusiv de către părinți. Îmbunătățirea calității sistemului educațional și investirea în cercetare și inovare, Republica Moldova investește prea puțin în cercetare și inovare, dacă în țările UE se investește în mediu 2,3% din PIB, Republica Moldova anul trecut a investit în cercetare și inovare în jur de 0,2% din PIB, acest fapt se consideră ca un element care nu susține suficient progresul și dezvoltarea economică. Conform raportului, Moldova trebuie să accelereze reformele structurale pentru a crește crearea de locuri de muncă formale și disponibilitatea forței de muncă calificate, a mai adăugat Liliana Palihovici, președinta AO „Institutum Virtutes Civilis”.
Discuțiile din cadrul clubului de presă au reiterat necesitatea abordării prompte a acestor provocări pentru asigurarea unei aderări de succes a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Urmărește și înregistrarea video disponibilă aici
Clubul de presă este organizat în cadrul Proiectului „Societatea Civilă pentru Integrarea Europeană”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația „Friedrich Ebert”, care este implementat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, în calitate de partener principal, în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene, AO Institutum Virtutes Civilis (IVC) și Fundația „Friedrich Ebert” Moldova.