Datele statistice demonstrează o diferență substanțială dintre mărimea medie a pensiei pentru limita de vârstă primită de femei în raport cu cea a bărbaților, iar în cadrul legal există prevederi inechitabile care contribuie la acest decalaj. Concluzia a fost formulată miercuri, 30 martie, în cadrul prezentării publice a notei analitice „Elemente de inechitate în stabilirea pensiei minime în R. Moldova: cauze, consecințe și soluții de remediere”.
Documentul a fost realizat în cadrul proiectului „Parteneriate pentru liderismul femeilor și bună guvernare”, implementat de Fundația „Friedrich Ebert” Moldova și AO „Institutum Virtutes Civilis”, cu suportul financiar al Uniunii Europene și Fundației „Friedrich Ebert”.
Potrivit notei analitice semnate de expertul în politici economice și sociale, Valeriu Prohnițchi, o provocare serioasă în cadrul sistemului social din Republica Moldova se referă la inegalitățile și inechitățile de gen în ocuparea, avansarea în carieră și remunerarea muncii. Rata de ocupare a femeilor este mai mică decât cea a bărbaților, pozițiile atinse în ierarhia organizațională sunt, în general, inferioare în raport cu cele atinse de bărbați, iar remunerarea muncii – mai mică. Salariul mediu al femeilor, chiar dacă ținem cont de diferența de ore lucrate, este cu 13-14% mai mic decât al bărbaților. „Cu alte cuvinte, societatea moldovenească are probleme grave de inechitate de gen pe durata vieții economice active și această inechitate se propagă pe orizonturi lungi de timp, reflectându-se și în mărimea pensiei”, a precizat expertul Valeriu Prohnițchi.
De asemenea, analiza arată că stagiul de cotizare este un parametru esențial care influențează și politicile de majorare / indexare a pensiilor și care poate crea efecte colaterale neașteptate. De exemplu, în 2021 a fost majorată pensia minimă pentru limita de vârstă la de la 1188 lei la 2000 de lei. Începând cu 1 octombrie 2021, 183 mii de pensionari cu stagiu complet de cotizare, care primeau sub 2000 de lei, au început să primească o pensie minimă de 2000 de lei lunar. Cea mai mare parte din acești beneficiari sunt femei, prin urmare, majorarea dată influențează echitatea de gen a pensiilor.
Documentul a fost transmis Ministerului Muncii și Protecției Sociale, iar reprezentantul direcției politici de asigurare a egalității între femei și bărbați, Petru Lupu, a menționat că nota analitică reprezintă un suport pentru minister, astfel încât în următoarea perioadă să fie promovate cele mai bune politici pentru a asigura un succes al activităților deja inițiate în sector. „Experții au remarcat pozitiv inițiativele de depășire a inechități din sistemul de pensii și au menționat egalarea vârstei de pensionare a femeilor cu cea a bărbaților din 2028 și a stagiului de cotizare începând cu anul 2024”, a atras atenția Petru Lupu.
Potrivit Lilianei Palihovici, președinta AO „Institutum Virtutes Civilis”, lidera proiectului „Parteneriate pentru liderismul femeilor și bună guvernare”, subiectul privind inechitățile din cadrul sistemului de pensii este unul foarte sensibil pentru toată lumea. „Noi ne propunem ca obiectiv să sensibilizăm opinia publică, inclusiv tinerii, de ce astăzi ar trebui să înțeleagă subiectul în profunzime, de ce ar trebui să muncească doar în condiții legale, cu plata impozitelor și, de fapt, cum ar trebui să monitorizeze documentele de politici publice, cadrul normativ astfel încât acesta să nu genereze discriminare pe termen lung”, a menționat Liliana Palihovici.
Prezentă la eveniment, președinta Comisiei politică externă și integrare europeană din cadrul Parlamentului, Doina Gherman, a observat că inegalitatea salarială în Republica Moldova este una îngrijorătoare. „Din cauza inechității, anual o femeie câștigă cu 19 mii de lei în comparație cu un bărbat. (…) Trebuie să oferim mai multe oportunități pentru femei și, din punctul meu de vedere, suntem obligați să oferim servicii de creșe publice astfel încât mamele să poată reveni la muncă dacă își doresc acest lucru. Proiectele de legi ce urmează să le înregistrăm sunt doar un prim pas, iar noi suntem pilonii de bază și cei care trebuie să contribuie zilnic la excluderea inechităților din societate”, a precizat președinta Comisiei politică externă și integrare europeană din cadrul Parlamentului Republicii Moldova.
În opinia președintei Comisiei de femei din cadrul Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, Liuba Rotaru, inechitățile la stabilirea pensiei minime sunt rezultatul unui sistem de salarizare imperfect. „Cele mai grav afectate sunt femeile din mediul rural. În prezent situația este tristă, iar dacă nu luăm măsuri, în viitor va fi și mai trist. (…) O altă întrebare la care trebuie să căutăm răspuns e cum rămâne cu persoanele care muncesc „la zi”, așa numiții zilieri, pentru că nu le asigurăm nici polița de asigurare medicală și nici nu sunt protejați de sistemul de asigurări sociale”, a menționat Liuba Rotaru.
Alina Andronache, specialistă în relații cu publicul și advocacy, coordonatoare de proiect în cadrul Centrului Parteneriate pentru Dezvoltare, a observat că în Republica Moldova aproximativ 22,5 % din populație sunt vârstnici, iar 59,9 % dintre aceștia sunt femei. „Cred că sunt câteva soluții pentru a minimiza discrepanța în cadrul sistemului pensii: abrogarea art. 86 din Codul Muncii care în prezent lasă la discreția angajatorului soarta angajaților ajunși la vârsta de pensionare și necesitatea reformării concediului de îngrijire a copiilor, astfel încât să fie create măsuri de încurajare a taților”, a atras atenția Alina Andronache.
Prezentarea video a notei analitice poate fi urmărită accesând următorul link: http://bitly.ws/pIBf
Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Parteneriate pentru liderismul femeilor și bună guvernare”, implementat de Fundația „Friedrich Ebert” Moldova și AO „Institutum Virtutes Civilis”, cu suportul financiar al Uniunii Europene și Fundației „Friedrich Ebert”.