La 24 aprilie 2026, la Chișinău, a avut loc cea de-a 17-a reuniune a Platformei Societății Civile Uniunea Europeană – Republica Moldova. Reuniunea a fost deschisă de co-președinții Platformei, Liliana Palihovici și Cristian Pîrvulescu, care au evidențiat rolul societății civile în procesul de integrare europeană și necesitatea menținerii ritmului reformelor.
În cadrul sesiunii inaugurale, președintele Comitetului Economic și Social European, Seamus Boland, a subliniat importanța strategică a Republicii Moldova în procesul de extindere al Uniunii Europene și rolul esențial al societății civile în susținerea reformelor.
„Aceasta este prima mea vizită, în calitate de președinte al Comitetului Economic și Social European, într-o țară candidată la UE, ceea ce arată importanța strategică pe care o acordăm aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Fac apel la menținerea ritmului reformelor și la implicarea deplină și reală a societății civile și a partenerilor sociali în acest parcurs. Acest lucru contribuie la asigurarea faptului că reformele nu sunt doar adoptate, ci și înțelese, susținute și sustenabile. Apreciez activitatea Platformei Societății Civile UE–Moldova în acest domeniu și în consolidarea încrederii publice. Vă puteți baza pe Comitetul Economic și Social European să continue acest drum alături de dumneavoastră.”
În deschiderea reuniunii, co-președinta Platformei, Liliana Palihovici, a subliniat rolul societății civile în procesul de aderare: „Integrarea europeană nu este doar un proces tehnic, ci un proiect de societate — iar acest proiect se construiește împreună. Ne aflăm într-un moment în care dialogul dintre instituții și societatea civilă nu mai este opțional, ci esențial pentru succesul procesului de aderare. ”
Cristian Pîrvulescu, co-președinte al Platformei, a evidențiat progresele Republicii Moldova în parcursul său european și importanța consolidării reformei justiției, subliniind inclusiv perspectiva unei creșteri economice accelerate și a consolidării instituționale: „Moldova va deveni o țară cu una dintre cele mai rapide creșteri ale PIB-ului în regiune, pe măsură ce reformele avansează și integrarea în piața europeană își produce efectele.”
Viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gerasimov, a vorbit despre etapa la care se aflǎ Republica Moldova în procesul de negocieri pentru aderare și despre prioritățile pentru următoarele luni.
„Este important să ne facem temele pentru acasă cu la fel de multă determinare și să menținem ritmul în implementarea reformelor, pentru că le facem în primul rând pentru noi, nu pentru Bruxelles. În acest sens, contribuția societății civile, eforturile de a monitoriza ca acestea să fie duse până la capăt, dar și de a explica beneficiile aderării pe înțelesul cetățenilor, rămâne esențială. Tot ce a reușit Moldova, din momentul depunerii cererii de aderare și până în prezent, se datorează și colaborării strânse cu organizațiile non-guvernamentale.
Natalia Plugaru, ministra Muncii și Protecției Sociale a Republicii Moldova, a subliniat importanța alinierii politicilor sociale la standardele europene, în contextul procesului de aderare.
„Reformele în domeniul muncii și protecției sociale au avansat semnificativ, iar la acest progres a contribuit substanțial societatea civilă. Urmează reforme importante, inclusiv în dezvoltarea Programului național de incluziune socială și a Programului național pentru ocuparea forței de muncă și combaterea muncii nedeclarate. Mizăm pe implicarea societății civile și apreciem calitatea serviciilor pe care organizațiile acesteia le oferă, inclusiv în implementarea pe teren a politicilor de asistență socială și protecție a muncii. Totodată, ne propunem consolidarea dialogului social, astfel încât deciziile să fie fundamentate pe date.”
În cadrul dezbaterilor, membrii Platformei au salutat progresele înregistrate în procesul de integrare europeană și au subliniat necesitatea accelerării etapelor următoare ale negocierilor de aderare.
În declarația finală, participanții au cerut deschiderea oficială, fără întârzieri, a negocierilor pe capitolele fundamentale, în contextul progreselor realizate de Republica Moldova și al angajamentelor asumate la nivel european.
Totodată, Platforma a subliniat necesitatea implicării reale a societății civile în procesul decizional, precum și consolidarea capacității administrative și a mecanismelor de consultare publică, inclusiv în procesul de reformă a administrației publice locale.
Participanții au condamnat amenințările hibride, ingerințele externe și dezinformarea, subliniind impactul războiului declanșat de Federația Rusă asupra securității regionale și necesitatea sprijinului continuu al Uniunii Europene, inclusiv în domeniul energetic.
În domeniul justiției, Platforma a exprimat îngrijorări privind modificările legislative referitoare la evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor (vetting), subliniind necesitatea menținerii imparțialității procesului. De asemenea, au fost formulate recomandări privind repartizarea aleatorie a dosarelor, reducerea duratei de examinare a cauzelor, modernizarea infrastructurii instanțelor, îmbunătățirea funcționării Institutului Național al Justiției și accelerarea digitalizării sistemului judiciar.
Reuniunea a reconfirmat rolul Platformei Societății Civile UE–Moldova ca mecanism de dialog între societatea civilă din Uniunea Europeană și Republica Moldova, în sprijinul implementării Acordului de Asociere și al avansării procesului de aderare la Uniunea Europeană.
