PrimaProiecte în derulareMoldova – acasă pentru fiecareCum se învață democrația la școală: 150 de formatori se pregătesc să predea noul curs „Eu și societatea”

Cum se învață democrația la școală: 150 de formatori se pregătesc să predea noul curs „Eu și societatea”

Înainte ca noul curriculum „Eu și societatea” să ajungă în clasele primare, profesorii trebuie să învețe nu doar ce să predea, ci și cum să transforme valorile democratice în deprinderi de zi cu zi. În acest proces, AO Institutum Virtutes Civilis (IVC) a contribuit la formarea celor 150 de formatori locali care vor pregăti, în 2027, învățătorii din întreaga țară.

Cel de-al doilea modul de instruire, desfășurat în perioada 9–14 noiembrie, a fost dedicat educației pentru democrație și competențelor necesare unei culturi democratice. Drepturile omului, demnitatea umană, diversitatea, gândirea critică, cooperarea și participarea civică sunt printre temele pe care profesorii vor trebui să le transforme în experiențe concrete de învățare, adaptate vârstei copiilor.

Într-o clasă, diversitatea devine experiență de învățare

În Basarabeasca, Svetlana Secrier predă într-o școală cu limba română de instruire, unde învață copii români, romi, bulgari și găgăuzi. Elevii vin din familii cu limbi și tradiții diferite, dar, până la finalul clasei a IV-a, ajung să vorbească foarte bine româna și să se integreze într-o comunitate școlară comună.

Pentru profesoară, școala este locul în care diferențele devin parte a unei experiențe comune. „Nu putem exclude o națiune sau o etnie din acest spațiu, pentru că oamenii au învățat să conviețuiască. Tradițiile și obiceiurile s-au amestecat, iar felul în care vorbim, ne comportăm și ne acceptăm unii pe alții formează comunitatea noastră”, spune Svetlana Secrier.

Ea consideră că deprinderile de a trăi împreună trebuie formate încă din clasele primare. „Implementarea disciplinei poate fi dificilă, dar, dacă se va face gradual, începând cu clasa întâi, conținuturile vor fi cunoscute și aplicate treptat. Cred că astfel vom forma o generație care va înțelege și va simți cum trebuie să conviețuiască în raport cu ceilalți.”

Svetlana Secrier este una dintre cele 150 de cadre didactice care au participat la instruirile pentru viitorii formatori locali ai noului curriculum „Eu și societatea”.

De la valori declarate, la competențe exersate

Corina Lungu, șefa Direcției politici curriculare din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, spune că noul curriculum presupune o schimbare de abordare: valorile nu mai sunt doar noțiuni despre care elevii învață, ci competențe care trebuie formate și observate în situații concrete.

„În ceea ce privește conceptualizarea disciplinei, aceasta pune în prim-plan valorizarea demnității umane și a drepturilor omului în diferite contexte de viață. Vorbim și despre interculturalitate și multiculturalitate, despre felul în care specificul acestor manifestări poate conduce la coexistență. Toate acestea nu pot exista însă fără înțelegerea responsabilităților instituțiilor statului și a rolului lor în protejarea drepturilor cetățenilor”, afirmă Corina Lungu.

Potrivit reprezentantei MEC, formarea acestor competențe trebuie să înceapă din învățământul primar și să continue gradual la gimnaziu și liceu. Schimbarea presupune trecerea la o abordare în care copiii învață prin situații și activități, ceea ce le permite să aplice ce au discutat.

„Competențele nu se declară, iar valorile nu doar se definesc. Valorile se învață printr-un proces”, rezumă Corina Lungu.

Cei 150 de formatori locali vor transmite mai departe această abordare și vor oferi sprijin metodologic învățătorilor din comunitățile lor.

Educația democratică începe cu participarea

Pentru Liliana Palihovici, președinta AO Institutum Virtutes Civilis, educația democratică începe cu deprinderi care se formează în relațiile de zi cu zi: încrederea, empatia, respectul față de ceilalți și înțelegerea faptului că fiecare om contează.

Ea consideră că școala și familia au un rol esențial în formarea unor copii și tineri care nu rămân spectatori ai vieții publice, ci învață să se implice și să-și asume responsabilități.

„Avem nevoie de copii și tineri care să nu fie doar spectatori, ci participanți la viața comunității. Să pună întrebări, să gândească critic, să înțeleagă problemele societății și să caute soluții. Să înțeleagă cum funcționează instituțiile statului, ce drepturi au și ce responsabilități le revin în calitate de cetățeni”, spune președinta IVC.

Cel de-al doilea modul de instruire a fost organizat de AO Institutum Virtutes Civilis în cooperare cu Ministerul Educației și Cercetării, în cadrul proiectului „Moldova – acasă pentru fiecare”, implementat cu sprijinul Fundației Soros Moldova.

Nu doar ce învață copiii, ci și cum învață

Iosif Moldovanu, unul dintre formatorii implicați în instruirea profesorilor, explică faptul că noua disciplină cuprinde o gamă largă de subiecte, dar pune accent și pe competențe transversale: gândire critică și analitică, învățare autonomă, cooperare și flexibilitate.

Copiii vor discuta despre demnitatea umană și drepturile omului, diversitate culturală, democrație, justiție, egalitate, echitate și stat de drept. Însă felul în care sunt abordate aceste teme contează la fel de mult ca informațiile transmise. Profesorul nu este doar cel care oferă explicații, ci un facilitator care creează condiții pentru dialog, exprimarea opiniilor și participarea tuturor elevilor.

„Este important să creăm un mediu sigur și incluziv, în care copiii să poată spune ce simt și ce gândesc fără să fie judecați sau etichetați. Diferențele îi pot apropia sau îi pot face mai curioși unii față de ceilalți. În felul acesta, pot construi împreună proiecte și activități comunitare”, afirmă Moldovanu.

O competență importantă vizează tocmai participarea democratică. Deciziile luate la nivelul clasei sau al școlii ar trebui să țină cont atât de vocea majorității, cât și de cea a minorității. Copiii trebuie să înțeleagă că participarea nu înseamnă doar exprimarea unei opinii, ci și posibilitatea de a influența lucrurile care îi privesc.

„Intenția noastră este ca procesele democratice să fie trăite cu adevărat. Deciziile luate la nivelul clasei sau al școlii trebuie să fie transparente și să implice fiecare elev. Atât majoritatea, cât și minoritatea trebuie să aibă un cuvânt de spus”, explică formatorul.

Profesorul creează spațiul pentru dialog și gândire critică

Noul curriculum presupune și o schimbare a rolului profesorului: acesta nu oferă doar informații, ci îi încurajează pe copii să pună întrebări, să-și exprime opiniile, să asculte perspective diferite și să participe la luarea deciziilor.

Pentru Elena Dâncă, învățătoare la Liceul Teoretic „Lucian Blaga” din Chișinău, diferența față de predarea tradițională este că profesorul trebuie să se oprească din ritmul obișnuit al lecției atunci când apare o situație care merită discutată. Copiii pot analiza ce s-a întâmplat, cum s-au simțit cei implicați și ce ar putea face diferit.

„Trebuie să ne oprim, să analizăm, să vedem ce simte copilul și care este situația. Nu trebuie să grăbim lucrurile, ci să le luăm treptat, astfel încât fiecare copil să se dezvolte și să-și formeze valori pentru viață și pentru societate”, spune Elena Dâncă.

Această abordare presupune și metode de predare adaptate realităților din clasă. Angela Suhin, învățătoare și directoare adjunctă la Gimnaziul Grătiniță Mereni Noi din raionul Anenii Noi, spune că instruirea a ajutat-o să înțeleagă mai bine legătura dintre rezultatele învățării, competențele urmărite și modul de construire a lecției.

„Vom începe de la rezultatul învățării, adică de la ceea ce ne dorim să obținem. Apoi vom trece la unitățile de competență și vom vedea care sunt acestea. Pornind de la cadrul de referință, ne vom stabili obiectivul pe care vrem să-l atingem și vom decide cum construim lecția și pe ce ne concentrăm în cadrul ei”, explică profesoara.

Natalia Secrieru, de la Liceul „Serghei Marenciuc”, atrage atenția și asupra nevoii de a discuta cu elevii despre comunicarea directă și siguranța online. Copiii trebuie să învețe cum să reacționeze la mesajele răutăcioase, cum să-și protejeze datele personale și cum să comunice respectuos. Ea pledează pentru flexibilitate în organizarea lecțiilor, astfel încât jocurile și activitățile să poată fi adaptate nevoilor colectivului de elevi.

În Basarabeasca, Svetlana Secrier cunoaște bine ce înseamnă să lucrezi cu elevi care vin din medii lingvistice și culturale diferite.

Acum, prin formarea pentru noul curriculum, ea se pregătește să ducă mai departe și această dimensiune a educației: să-i ajute pe elevi să înțeleagă ce înseamnă respectul, drepturile celorlalți și responsabilitatea față de comunitate. Convingerea ei este că școala poate construi punți între copii și poate crea un spațiu comun, în care diferențele nu îi separă.

„Cred că este firesc să-i acceptăm pe toți, indiferent de etnie, de felul în care arată sau de modul în care se integrează în societate. Acest aspect este primordial. Dacă educăm o societate cu caracter democratic, cred că vom putea evita ciocnirile de opinii și atitudini față de oamenii și popoarele cu care conviețuim”, spune Svetlana Secrier.

Noul curriculum „Eu și societatea” urmează să fie implementat începând cu 1 septembrie 2027. Până atunci, 150 de formatori locali vor fi pregătiți în cadrul a cinci module de instruire, apoi vor instrui toți învățătorii din țară pentru aplicarea lui în clasele primare.

Recente

IVC contribuie la formarea a 150 de formatori care vor pregăti peste 5.000 de învățători pentru noul curriculum „Eu și societatea”

150 de cadre didactice din învățământul primar sunt instruite de AO Institutum Virtutes Civilis (IVC) pentru a deveni formatori locali în aplicarea noului curriculum...

La Soroca, o întâlnire despre deportările sovietice și memoria istorică, în cadrul proiectului „Moldova – acasă pentru fiecare”

Evenimentul a avut loc la 5 noiembrie, la Muzeul de Istorie și Etnografie „Nicolae Bulat”, și a reunit istorici, experți, artiști și tineri pentru...

Ia, covorul și gustul de acasă: patrimoniul cultural al Cimișliei, adunat într-un ghid, grație unui proiect susținut de IVC

Cum se păstrează tradițiile Cimișliei? Răspunsul se găsește în motivele iei tradiționale, covoarele țesute manual, obiceiurile păstrate în sate, influențele culturale ale comunităților care...