Evenimentul a avut loc la 5 noiembrie, la Muzeul de Istorie și Etnografie „Nicolae Bulat”, și a reunit istorici, experți, artiști și tineri pentru o discuție despre deportări, identitate și memoria comunităților.
De ce își deporta regimul sovietic propriii cetățeni? Cum erau alese familiile care urmau să fie ridicate din case și ce se întâmpla cu oamenii după ce erau trimiși în Siberia sau Kazahstan? Și de ce este important să păstrăm vie memoria acelei tragedii?
Aceste întrebări au stat la baza unei noi întâlniri „Vocea cetățenilor”, organizate la Soroca, în cadrul proiectului „Moldova – acasă pentru fiecare”, implementat de AO „Institutum Virtutes Civilis”, cu sprijinul Fundației Soros Moldova.
Discuția a pornit de la istoria deportărilor staliniste și a urmărit să aducă mai aproape de participanți experiențele oamenilor care au trecut prin represiune, dar și felul în care memoria acestor evenimente este păstrată și transmisă generațiilor tinere.
Octavian Țîcu, istoric și inițiator al proiectului „Expedițiile Memoriei”, a vorbit despre cercetările sale în Siberia și Kazahstan, unde a urmărit destinele celor deportați din Basarabia. El a încurajat tinerii să caute mărturii, să pună întrebări și să cerceteze istoria, pentru ca experiențele victimelor să nu fie uitate. Discuția a inclus și episoade din istoria locală, între care manifestările de rezistență anticomunistă de la Soroca din 1945, precum și destine afectate de represiuni, război și foamete.
Ana Revenco, expertă senior asociată la New Strategy Center, a abordat rolul propagandei sovietice în pregătirea represiunilor și transformarea unor categorii de oameni în ținte ale regimului. Totodată, a discutat despre felul în care trecutul este interpretat și folosit în prezent și despre necesitatea de a distinge între memoria istorică și mesajele care urmăresc să dezbine societatea.
Ghenadie Popescu, artist vizual, a prezentat proiectul „Amintirile copiilor. Patru istorii”, realizat pe baza mărturiilor unor copii deportați și transpus în filme de animație. Un fragment despre surorile Cazacu le-a oferit participanților ocazia să descopere experiența deportării prin perspectiva unor copii, dincolo de cifrele și datele istorice.
Liliana Palihovici, președinta AO „Institutum Virtutes Civilis”, a pus în discuție rolul familiilor, școlilor și comunităților în păstrarea memoriei. Ea a vorbit despre importanța transmiterii poveștilor celor deportați și a cunoașterii istoriei locale de către generațiile tinere.
Elevii prezenți au adresat întrebări despre mecanismele deportărilor: de ce listele celor vizați erau ținute în secret, de ce operațiunile aveau loc noaptea, cum erau selectate familiile și cum putea fi organizată o asemenea acțiune la scară atât de mare. Întrebările au arătat interesul tinerilor de a înțelege nu doar ce s-a întâmplat, ci și cum a fost posibil.
Memoria deportărilor nu aparține doar familiilor care au trecut prin aceste experiențe. Ea face parte din istoria comună și ne ajută să înțelegem mai bine valoarea demnității umane, a drepturilor și libertăților și responsabilitatea de a le apăra.
Întâlnirea de la Soroca face parte din seria celor trei evenimente de storytelling „Vocea cetățenilor”, organizate în cadrul proiectului „Moldova – acasă pentru fiecare”. Cele trei întâlniri au loc la Bălți, Soroca și Ceadîr-Lunga și pornesc de la teme diferite, dar au în centru memoria, identitatea și diversitatea. Prin povești, mărturii și dialog cu invitați din domenii diferite, evenimentele își propun să creeze contexte în care oamenii din comunități diferite să se cunoască mai bine și să înțeleagă experiențele celorlalți.
Proiectul este implementat de AO „Institutum Virtutes Civilis”, cu sprijinul Fundației Soros Moldova.
