Președinta AO „Institutum Virtutes Civilis”, Liliana Palihovici, a participat pe 9 octombrie 2026, la Varșovia, la o dezbatere despre integritatea parlamentară și încrederea cetățenilor în Parlament. Ea a subliniat că pentru a crește încrederea cetățenilor în parlamente și procesele elective, este nevoie de mai multă transparență a acestor procese și de reguli mai clare pentru conduita deputaților în procesul de legiferare. De aici și apare necesitatea existenței unui cod de conduită parlamentară care să stabilească reguli clare de comportament în parlament și să creeze condiții de activitate cu respectarea demnității umane, pentru diverse grupuri subreprezentate de alegători, inclusiv pentru femeile. Acest cod ar trebui să descurajeze orice formă de discriminare, hărțuire și să sprijine participarea lor egală la viața politică.
Dezbaterea „Pot parlamentele recâștiga încrederea publicului? De la coduri de conduită la o cultură a integrității” a fost organizată de OSCE prin Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), în cadrul conferinței anuale pentru dimensiunea drepturilor omului, eveniment care reunește anual parlamentari, reprezentanți ai societății civile și experți din 57 state membre ale OSCE.
În cadrul intervenției sale Liliana Palihovici a menționat ca „integritatea nu se limitează la bani sau la conflictele de interese. Ea ține și de măsura în care Parlamentul este un loc unde fiecare își poate desfășura activitatea cu demnitate. Atunci când femeile sunt hărțuite, desconsiderate sau forțate să se retragă, instituția însăși pică testul în materie de integritate”.
Pornind de la experiența sa de deputată și vicepreședintă a Parlamentului Republicii Moldova, ea a subliniat că persoanele care prezidează ședințele parlamentare trebuie să intervină imediat atunci când sunt făcute remarci jignitoare sau sexiste. În lipsa unor reguli clare și a unui organism care să monitorizeze și să sancționeze consecvent abaterile, asemenea comportamente se repetă și descurajează femeile să participe la viața politică, a explicat Liliana Palihovici.
Președinta AO „Institutum Virtutes Civilis” a prezentat mai multe măsuri pe care ar trebui să le prevadă un cod de conduită eficient: interzicerea explicită a discursului sexist, a hărțuirii sexuale, a discriminării de gen și a abuzurilor online; mecanisme confidențiale de raportare și protecție împotriva represaliilor; sancțiuni aplicate consecvent tuturor deputaților, indiferent de partid. Ea a susținut examinarea plângerilor de către un organism independent sau mixt și instruirea periodică a parlamentarilor. Aceste reguli trebuie să protejeze și personalul parlamentar, stagiarii și vizitatorii.
„Partidele politice la fel au o responsabilitate importantă. Ele ar trebui să adopte propriile coduri de conduită, să instituie o politică de toleranță zero față de hărțuire și să se asigure că plângerile sunt examinate înainte ca asemenea comportamente să ajungă în Parlament”, a declarat Liliana Palihovici, co-președintă a Comitetului director al Forumului Societății Civile al Parteneriatului Estic.
Precizăm că Parlamentul Republicii Moldova este în proces de aprobare a unui proiect de lege ce ține de statutul, etica și conduita deputatului în Parlament, care a fost votat în primăvara anului 2026 în lectura a doua și transmis Comisiei de la Veneția pentru opinie.
În baza experiențelor din Armenia, Georgia, Republica Moldova și Ucraina, participanții au analizat modul în care parlamentele supraveghează respectarea standardelor etice și reacționează la încălcarea lor. Potrivit ODIHR, codurile de conduită parlamentară contribuie la prevenirea corupției și la gestionarea conflictelor de interese, însă eficiența lor depinde de îndrumări clare, de supraveghere și de un răspuns credibil atunci când regulile sunt încălcate.
„Codurile de conduită sunt cele mai eficiente atunci când reflectă un consens public larg, construit prin consultări incluzive între partidele politice și cu societatea civilă”, a declarat Arusyak Julhakyan, deputată și președintă a Comisiei pentru afaceri de stat și juridice a Adunării Naționale a Armeniei, citată de în comunicatul publicat de ODIHR .
La rândul său, Viktoriya Podgorna, deputată și vicepreședintă a Comisiei pentru transformare digitală a Radei Supreme a Ucrainei, a vorbit despre legătura dintre mandatul parlamentar și încrederea cetățenilor:
„Mandatul parlamentar are o dublă dimensiune. Pe de o parte, presupune profesionalism. Pe de altă parte, se bazează pe încrederea publicului, iar încrederea ține de etică. Sondajele de opinie confirmă acest lucru: atunci când ucrainenii sunt întrebați ce calități ar trebui să aibă un deputat sau un politician, onestitatea și integritatea se situează în mod constant pe primul loc.”
Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului ODIHR „Instituții democratice mai puternice în țările Parteneriatului Estic”, finanțat de Uniunea Europeană, cu sprijinul Franței, Norvegiei, Italiei și Elveției.
