Parteneriatul eficient dintre prestatorii de servicii sociale și autorități este esențial pentru a asigura o ofertă coerentă și integrată de servicii

Bugetele precare rezervate serviciilor sociale, dificultatea aplicării unor instrumente legale care ar facilita și ordona achiziția serviciilor, precum și unele confuzii din legislație sunt câteva obstacole care ar trebui înlăturate din procesul complex de extindere și eficientizare a sistemului de servicii sociale în Republica Moldova, spun trei specialiști în domeniul serviciilor sociale din sectorul asociativ și cel public. În mod particular este necesară, în opinia lor, aplicarea unui mecanism de calculare a costurilor per beneficiar de serviciu social, ceea ce ar ajuta la planificare și bugetare, dar și de o delimitare clară, în legislație, a responsabilităților în domeniul social al administrațiilor publice locale. Am discutat subiectul cu Emilia Ciobanu, șefă a Direcției Generale Asistență Socială și Protecție a Familiei și Copilului Fălești, Ludmila Malcoci, directoare executivă a IP Keystone Moldova, și Angela Chirilov, directoare a Inspectoratului Social de Stat.

Subfinanțare și confuzii în legislație, obstacole în dezvoltarea serviciilor sociale

În prezent, în afară de capacitățile financiare precare în prestarea serviciilor sociale pe care le au administrațiile publice locale (APL), unele confuzii din legislație sunt, la fel, obstacole în dezvoltarea sistemului de servicii, spune Emilia Ciobanu. Ea argumentează că legislația nu delimitează clar competențele și responsabilitățile APL: „APL-urile locale au competențe de cooperare și competențe delegate. Dar, spre regret, delimitările competențelor între administrația de nivel central și local în domeniul social sunt confuze și neclare. Nu este definit și delimitat, de exemplu, însuși conținutul termenului competență – competență proprie sau competență delegată de la nivel central. Actualul sistem de protecție socială finanțează preponderent serviciile sociale specializate, adică cele create și gestionate de către administrațiile publice raionale și se pune mai puțin accent pe dezvoltarea serviciilor primare. Iar asta este o problemă, deoarece noi toți așteptăm să prevenim situațiile de risc, fie că e vorba despre copii sau despre o altă categorie de beneficiari. Din păcate, dacă cadrul legal nu delimitează clar competențele, nu delimitează responsabilitățile și sursele de finanțare, uneori sunt impedimente pentru a APL-urile locale”.

La rândul său, Ludmila Malcoci apreciază că în prezent, serviciile sociale sunt puține și răzlețe în Republica Moldova, iar dezvoltarea lor a depins în mare parte de cât de active au fost autoritățile publice locale și cât de mult au fost ele interesate să susțină grupurile vulnerabile. „Sunt multe raioane care în general nu au servicii sociale, deloc. Ceea ce am putut susține și am putut dezvolta în mare parte a fost cu suportul donatorilor. Eu cred că ar trebui să avem un program la nivel de stat privind dezvoltarea serviciilor sociale. Nu aș spune că avem servicii puține doar din cauză că nu sunt bani. Sunt puține pentru că foarte multă lume nu s-a gândit la restructurare sau nu și-a dorit o restructurare a sistemului de asistență socială. Noi până azi avem instituții rezidențiale foarte mari, unde stau câte 300 – 500 de persoane cu dizabilități, cum ar fi de exemplu, la Bădiceni, r. Soroca, Orhei, Hâncești. Aceste servicii consumă mulți bani și nu sunt tocmai eficiente, pentru că duc și mai mult la segregarea persoanelor cu dizabilități”, argumentează Ludmila Malcoci. De fapt, adaugă directoarea executivă a IP Keystone Moldova, serviciile sociale sunt până în prezent subfinanțate și din cauză că nu există un mecanism de calculare a costurilor serviciilor sociale: „La planificare, fiecare reieșea din anumite modalități de costificare, nu întotdeauna obiective, iar asta este o problemă, desigur”.

Și Angela Chirilov, directoare a Inspectoratului Social de Stat, instituție care exercită controlul de stat în domeniul asistenței sociale, pune insuficiența finanțării pe primul loc în lista provocărilor în prestarea eficientă a serviciilor sociale: „Bugetele restrânse pot afecta capacitatea de a presta servicii adecvate și de a răspunde nevoilor diverse ale beneficiarilor. Cererea pentru servicii sociale este adesea legată de probleme sociale complexe, cum ar fi sărăcia, excluziunea socială, violența domestică, abuzul de substanțe și probleme de sănătate mentală. Abordarea acestor nevoi complexe poate fi un proces dificil și necesită resurse suplimentare și expertiză specializată. De asemenea, în anumite zone, accesul la serviciile sociale poate fi limitat din cauza distanțelor mari, infrastructurii precare sau izolării geografice. Acest lucru poate crea dificultăți în prestarea și accesul la servicii pentru persoanele din comunități mai puțin dezvoltate sau izolate”.

Posibile soluții: stimulente financiare pentru comunități, un mecanism de calcul al costurilor per beneficiar de serviciu, extinderea pachetului minim de servicii etc.

Emilia Ciobanu
, care activează în domeniul asistenței sociale de peste 20 de ani, sugerează câteva măsuri de aplicat, care ar îmbunătăți prestarea și dezvoltarea serviciilor sociale. Una dintre ele ar fi acordarea unor stimulente financiare din partea statului pentru dezvoltarea serviciilor la nivel de comunitate: „APL-urile locale au nevoie de susținere din partea statului pentru dezvoltarea serviciilor sociale. Acestea sunt cele mai necesare servicii. Dacă ne dorim să reducem numărul de beneficiari, să prevenim situațiile de risc, trebuie să începem de acolo – de la nivel local și statul ar trebui să-și asume cumva susținerea și a APL-urilor locale”. Ea menționează și finanțarea, și extinderea pachetului minim de servicii sociale drept un angajament pe care ar trebui să și-l asume autoritățile centrale, pentru a scoate o parte din povară de pe umerii administrațiilor locale. „La moment, finanțarea pachetului minim de servicii sociale se confruntă cu mari probleme, adică finanțările sunt sporadice… cei de la nivel local nu pot să asigure o finanțare durabilă. În special, cererea pentru serviciul de asistență personală este foarte mare, de aceea cred că e foarte important ca pachetul minim de servicii sociale să fie finanțat din bugetul de stat și să fie puțin extins: la moment aici intră 5 servicii – sprijin familial, monetar, asistența parentală profesionistă, serviciul casă de copii de tip familie și asistența personală. Dar poate că ar fi bine de extins un pic?”, spune Emilia Ciobanu.

Referitor la planificarea și bugetarea serviciilor, șefa DGASPFC Fălești vorbește, în primul rând, despre un mecanism de costificare ca despre o necesitate urgentă: „De atâta timp se vorbește despre costificarea serviciilor, procurarea lor, însă așa și nu avem normative de costificare, iar fără ele este foarte greu de planificat resursele financiare de care ar avea nevoie administrația publică locală pentru a procura serviciile de care are nevoie. De asemenea, entitatea care își planifică întreținerea serviciului, la fel, are nevoie de un ghidaj clar în formarea costului per beneficiar de serviciu. Normativele pentru întreținerea serviciilor trebuie să fie actualizate și ajustate la situația reală. Lipsa formulei de calcul al costului serviciului este o problemă foarte importantă”. În opinia sa, ar fi bine de gândit la elaborarea unor mecanisme de finanțare per beneficiar, eventual după modelul din educație și medicină – finanțare per elev sau pacient. „Banii ar trebui să urmeze beneficiarul – dacă are nevoie de servicii sociale la nivel de comunitate – îl susținem în comunitate; dacă trebuie să procurăm pentru el servicii de plasament temporar – banii să fie redirecționați după el. Poate că un astfel de mecanism nu este real pentru moment, dar totuși să ne gândim la el, or, și administrația publică locală ar fi interesată de dezvoltarea serviciilor primare pentru prevenirea intrării în situații de risc. Atunci, dacă APL-ul ar avea, de exemplu, niște subvenții, cofinanțări, și ar primi bani la nivel de localitate, s-ar gândi cum să mențină beneficiarul în comunitate, să dezvolte serviciul la nivel local, dar nu să procure servicii specializate, care sunt mult mai costisitoare. În acest caz autoritățile locale ar fi mai interesate să dezvolte servicii la nivel de comunitate. În prezent, administrația publică locală de nivelul întâi, dacă a identificat, de exemplu, o persoană vârstnică care are nevoie de întreținere sau un copil care e separat de părinți, se gândește mai degrabă cum să-l trimită într-un serviciu specializat și să scape de el din teritoriu. Însă în cazurile în care ar trebui să procure serviciile pentru el s-ar gândi cum să dezvolte serviciul la nivel de comunitate, că-i mai ieftin”, mai explică Emilia Ciobanu.

Ludmila Malcoci: Rolul autorităților publice este să monitorizeze calitatea serviciilor sociale, nu să le presteze și tot ele să le monitorizeze eficiența

Pentru ca parteneriatul dintre prestatorii de servicii sociale și autorități să se dezvolte și să fie eficient, ar trebui regândit mecanismul de finanțare a serviciilor sociale, este de părere Ludmila Malcoci, care, împreună cu organizația pe care o conduce, Keystone Moldova, a obținut acreditarea pentru mai multe servicii sociale prestate. „Noi avem un conflict de interese când autoritatea publică este și prestator de servicii. Sunt puține cazurile când prestatorii de servicii sociale sunt organizațiile neguvernamentale și foarte puține când acești prestatori sunt finanțați din fonduri publice. Un exemplu este linia telefonică instituită de Keystone Moldova, care e un fel de mecanism de reclamații pentru persoane cu dizabilități. Noi am ajutat Ministerul Muncii și Protecției Sociale să o dezvolte, iar Ministerul până la urmă și-a asumat responsabilitatea pentru ea. Keystone Moldova a fost acreditată pentru prestarea acestui serviciu și în fiecare an Ministerul anunță concurs de achiziții publice, noi participăm și obținem banii pentru a presta serviciul dat. Mai există câteva servicii finanțate similar – linie telefonică pentru copii, femei supuse violenței etc. Este un exemplu de parteneriat funcțional între autoritate și prestator. Însă în cazul autorităților publice locale, ele practic nu au servicii pe care să le finanțeze. Pentru ca acest parteneriat să se dezvolte, trebuie să avem un mecanism de finanțare care să contribuie la dezvoltarea mai multor prestatori de servicii sociale privați. La nivel local aceste servicii trebuie dezvoltate de către autorități în funcție de nevoile diferitelor grupuri vulnerabile. În fiecare an aceste nevoi pot fi diferite. Totodată, ar fi bine dacă ar fi un buget pe servicii sociale și în baza acestui buget anual ar fi anunțate achiziții de servicii sociale. Rolul autorităților publice ar fi să monitorizeze calitatea serviciilor. Acesta este de obicei parcursul normal al unui serviciu social. Dar în condițiile în care autoritățile publice sunt cele care se acreditează ca prestatori de servicii, ele prestează serviciile și tot ele le monitorizează avem un mare conflict de interese”, argumentează Ludmila Malcoci.

Un parteneriat eficient dintre prestatorii de servicii sociale și autorități este esențial pentru a asigura o ofertă coerentă și integrată de servicii, este de părere Angela Chirilov, doar că aici există anumite condiții. „Coordonarea și colaborarea dintre cele două părți pot fi dificile din cauza diferențelor de competențe, proceduri și priorități între diferitele entități implicate. Prestarea serviciilor sociale de calitate necesită personal bine pregătit și motivat. Uneori este dificil să se găsească și să se păstreze personalul calificat din cauza salariilor mici, a condițiilor de lucru precare sau a lipsei de oportunități de dezvoltare profesională. Anumite categorii de beneficiari ai serviciilor sociale pot fi stigmatizate și discriminate în societate. Aceasta poate afecta prestarea serviciilor și accesul la acestea, deoarece unii prestatori sau autorități pot fi reticenți să se implice sau să ofere sprijin adecvat acestor grupuri. Acestea sunt doar câteva dintre provocările cu care se confruntă autoritățile și prestatorii de servicii sociale. Abordarea lor necesită eforturi continue pentru a îmbunătăți finanțarea, coordonarea, calitatea serviciilor și accesibilitatea acestora, astfel încât să poată răspunde nevoilor complexe ale beneficiarilor”, spune Angela Chirilov.

Recente

Mai vezi și

AO Institutum Virtutes Civilis elaborează noi formule de calculare a costurilor serviciilor sociale

Specialiști din cadrul centrelor de plasament pentru vârstnici, ai unor centre comunitare multifuncționale și ai structurilor teritoriale de asistență socială care gestionează astfel de...

Organizațiile prestatoare de servicii sociale și autoritățile publice sunt ajutate să însușeasă procedurile de achiziții publice a serviciilor sociale

Reprezentanți ai autorităților publice locale și ai organizațiilor prestatoare de servicii sociale din diferite localități au participat la Chișinău la o nouă instruire desfășurată...

La Strășeni a fost creat în premieră serviciul social Echipă Mobilă pentru persoane cu dizabilități severe

Cel puțin 25 de persoane cu grad de dizabilitate sever și accentuat din raionul Strășeni primesc lunar îngrijiri și consultații la domiciliu de la...