Tot mai multe state europene folosesc în ultimii ani perspective comportamentale pentru a înțelege cum iau oamenii decizii și de ce anumite politici, chiar dacă sunt bine construite, nu produc întotdeauna efectele dorite. De la educație și sănătate publică până la protecția mediului sau participarea civică, accentul se mută tot mai mult de la presupuneri teoretice spre analiza comportamentului real al oamenilor.
Aceste subiecte au fost discutate în cadrul programului „Perspective comportamentale în elaborarea politicilor publice în Republica Moldova”, organizat de AO Institutum Virtutes Civilis (IVC), cu sprijinul Fundației Soros Moldova, în cadrul proiectului „Moldova – acasă pentru fiecare”.
Timp de trei zile, 30 de reprezentanți ai instituțiilor publice, organizațiilor societății civile și experți în politici publice au analizat modele aplicate deja în mai multe state europene și instrumente utilizate pentru adaptarea politicilor la comportamentele și nevoile reale ale oamenilor.
Discuțiile au fost facilitate de Dr. Sanchayan Banerjee, profesor asociat la King’s College London și director al Behavioural Public Policy Lab. Potrivit expertului, importanța integrării comportamentului uman în arhitectura politicilor publice crește în contextul transformărilor prin care trece Republica Moldova:
„Acest program este foarte important pentru o țară precum Republica Moldova, care are multe planuri de dezvoltare în viitorul apropiat, inclusiv, de exemplu, aderarea în UE, combaterea unor provocări mai mari precum dezinformarea și răspândirea informațiilor false, toate care necesită înțelegerea comportamentului uman pentru a crea politici publice mai eficiente și mai legitime. Pentru că oamenii și, mai important, cetățenii, se află în centrul politicilor publice.”
El a explicat că variabilitatea comportamentului uman este un element esențial în proiectarea politicilor:
„Ori de câte ori luăm decizii, trebuie să ținem cont de faptul că cetățenii vor acționa atât în moduri tipice, cât și în moduri atipice. Iar neglijarea acestor particularități ale comportamentului uman poate duce la elaborarea unor politici care fie nu sunt eficiente, fie nu sunt considerate legitime.”
În prezent, perspectivele comportamentale sunt utilizate în aproape 650 de organizații la nivel global, inclusiv în aproximativ 350 de guverne de la nivel național, regional și local, dar și în organizații internaționale precum ONU și OMS, precum și în sectorul privat, în companii de consultanță precum BCG și PwC. Republica Moldova se află într-un moment de deschidere instituțională către aceste practici, subliniază Sanchayan Banerjee:
„Până acum, acest fenomen a fost întâlnit mai ales în țările occidentale și nord-vestice, motiv pentru care consider că este destul de inovator faptul că introducem acest tip de gândire în Moldova. Mi-aș imagina că Moldova este una dintre primele țări din această regiune a Europei Centrale și de Est care începe să introducă perspectivele comportamentale în politicile publice.”
Studiu de caz: cum pot fi aplicate perspectivele comportamentale în educație
Unul dintre compartimentele programului a fost dedicat politicilor publice din domeniul educației — un sector în care reacțiile oamenilor, încrederea în instituții și modul în care sunt comunicate reformele influențează direct succesul sau eșecul schimbărilor.
Participanții au discutat despre modul în care perspectivele comportamentale pot fi utilizate pentru adaptarea reformelor educaționale la realitățile comunităților și reducerea rezistenței la schimbare.
Valentina Olaru, secretară de stat la Ministerul Educației și Cercetării, spune că instruirea a fost utilă inclusiv din perspectiva gestionării reformelor educaționale și a reacțiilor diferiților actori implicați în proces.
„A fost o instruire foarte interesantă și foarte utilă din perspectiva contextului elaborării politicilor publice. Consider că analiza comportamentelor și luarea în considerare a tuturor instrumentelor prin care putem interveni pentru a asigura succesul unei reforme sunt extrem de importante. De aceea, această experiență a fost una de real folos.”
Potrivit ei, înțelegerea modului în care oamenii reacționează la schimbare este esențială în procesul de implementare a reformelor.
„Asta este psihologia umană. Noi toți avem acest algoritm: mai întâi negăm, apoi încercăm să înțelegem, iar ulterior ne adaptăm. Și noi ținem cont de acest lucru.”
Valentina Olaru afirmă că aceste instrumente sunt relevante în special în contextul reorganizării rețelei școlare, unde reacțiile diferă în funcție de actorii implicați — autorități, părinți, cadre didactice sau comunități locale.
„Luând în considerare că suntem la mijlocul implementării reformei, analiza comprehensivă a tuturor instrumentelor, actorilor și reacțiilor a fost foarte utilă pentru mine. M-a ajutat să văd mai clar cum am putea diminua anumite riscuri și cum am putea face ca rezistența la schimbare să fie mai mică din partea actorilor implicați. Nu a fost pur și simplu un exercițiu teoretic, ci o contribuție la conturarea unui plan foarte concret.”
Ea spune că o parte dintre concluziile discutate în cadrul programului au confirmat direcțiile deja planificate de Ministerul Educației și Cercetării, iar altele au oferit instrumente suplimentare care pot fi utilizate în comunicarea reformelor.
„Aveam deja anumite viziuni cu privire la ceea ce ar trebui să întreprindem, iar unele răspunsuri ne-au confirmat că am planificat corect. Altele ne-au oferit instrumente suplimentare la care poate nu ne-am fi gândit că pot fi utilizate. De exemplu, un dashboard sau o agendă clară și vizibilă pentru părinți și cadre didactice, astfel încât oamenii să înțeleagă mai bine care sunt obiectivele finale și care sunt instituțiile care oferă suport în acest proces.”
O perspectivă nouă asupra procesului de implementare a politicilor publice
Participanții la program spun că instruirea le-a oferit o perspectivă nouă asupra procesului de implementare a politicilor publice.
Mihai Hangan, consultant superior în cadrul Direcției politici de prevenire a poluării din cadrul Ministerului Mediului, afirmă că programul i-a oferit acces la exemple și instrumente practice care pot fi aplicate ulterior în activitatea instituțiilor publice.
„O instruire foarte utilă pentru funcționarii publici de toate nivelurile. Participarea mi-a oferit o viziune mai largă asupra aspectelor de implementare a politicilor, anume prin faptul că mi-a oferit o nouă perspectivă asupra domeniului. O mulțime de aspecte pe care anterior ni le imaginam doar ca posibilități le-am văzut implementate în practică, în alte părți, care au o experiență mult mai bogată – aspect la care noi încă mai avem de lucru.”
Potrivit lui, accesul la modele deja aplicate în alte state poate simplifica procesul de dezvoltare a unor politici mai eficiente și mai apropiate de realitatea cetățenilor.
„Am văzut multe exemple de mecanisme noi care pot fi folosite la elaborarea și implementarea politicilor. Pentru noi, fără acest suport, ar necesita un efort cognitiv destul de voluminos și complicat. Această interacțiune cu oameni care lucrează deja cu aceste aspecte ne permite ca și noi, ulterior, să putem să le implementăm și să economisim o mulțime de timp.”
El spune că programul i-a oferit și un set nou de instrumente și concepte care pot fi valorificate ulterior în instituțiile publice.
„Cred că pot spune cu siguranță că ies mult mai pregătit, cu o viziune mult mai clară și mai largă, cu un arsenal de instrumente noi care pot fi utilizate mult mai ușor în practică, cu noi concepte și viziuni pe care să le pot împărtăși și colegilor mei care nu au participat.”
Politicile publice, între tehnică și comportament uman
Participanții susțin că integrarea dimensiunii comportamentale schimbă modul în care este înțeles procesul de formulare a politicilor publice.
Olga Gordilă-Bobeico, analistă programe privind participarea tinerilor în cadrul UNFPA Moldova, afirmă că abordarea comportamentală apropie politicile publice de oamenii pentru care acestea sunt elaborate.
„Această instruire a produs un salt calitativ în modul de abordare a formulării politicilor publice. Pentru mine, cel puțin, a fost pentru prima dată când am aflat despre integrarea dimensiunii comportamentale în construcția unei politici publice.”
Potrivit Olgăi Gordilă-Bobeico, înțelegerea comportamentului beneficiarilor poate contribui la dezvoltarea unor politici mai bine adaptate realităților sociale.
„Înțelegerea mai bună a comportamentului beneficiarului căruia îi este destinată politica aduce multă valoare adăugată, pentru că te apropie de beneficiarul final și îți oferă mai multă claritate asupra zonelor de intervenție și asupra etapelor în care trebuie să consulți mai mulți oameni.”
Ea consideră că elaborarea politicilor publice presupune inclusiv capacitatea de a înțelege diversitatea modurilor în care oamenii percep schimbările și reacționează la acestea.
„Dacă o politică influențează bunăstarea oamenilor, atunci este o adevărată artă să vii cu o formulă pe care oamenii să o îmbrățișeze, să rezoneze cu ea și să fie dispuși să o integreze în viața lor.”
De ce devin importante perspectivele comportamentale
Organizatorii programului spun că interesul pentru politicile publice bazate pe perspective comportamentale crește pe fondul unor provocări sociale tot mai complexe — de la polarizare și dezinformare până la neîncredere în instituții și transformări accelerate generate de schimbările economice și tehnologice.
Liliana Palihovici, președinta Institutum Virtutes Civilis, afirmă că multe politici publice eșuează nu pentru că ar fi greșite din punct de vedere tehnic, ci pentru că sunt construite fără o înțelegere suficientă a modului în care oamenii iau decizii și reacționează în viața reală.
„De foarte multe ori, politicile publice sunt bine intenționate și bine formulate la nivel tehnic, însă nu reușesc să producă impactul așteptat tocmai pentru că ignoră dimensiunea comportamentală și modul real în care oamenii iau decizii, interacționează cu instituțiile sau răspund la schimbare.”
Potrivit ei, în actualul context social și politic, devine tot mai important ca politicile publice să fie construite pornind de la comportamentele reale ale oamenilor, nu doar de la presupuneri teoretice.
„Într-o perioadă marcată de provocări tot mai complexe – de la polarizare socială, dezinformare și scăderea încrederii în instituții, până la schimbări climatice, transformări digitale și incertitudine economică – devine și mai important să înțelegem nu doar ce politici elaborăm, ci și cum reacționează oamenii la acestea, ce îi motivează și ce influențează comportamentele și deciziile lor. Perspectivele comportamentale oferă exact această punte dintre politicile publice și realitatea comportamentului uman.”
Programul și-a propus să ofere participanților instrumente practice care să îi ajute să identifice barierele comportamentale și să construiască intervenții mai eficiente împreună cu cetățenii.
„Integrarea perspectivei comportamentale în politici publice ajută factorii de decizie să dezvolte intervenții mai eficiente, mai accesibile și mai relevante pentru cetățeni și va contribui la creșterea eficienței serviciilor publice, la consolidarea coeziunii sociale și la stimularea participării civice”, spune Natalia Vîlcu, directoare de programe a Fundației Soros Moldova.
„Prin acest program, ne-am propus să oferim funcționarilor publici și reprezentanților societății civile instrumente practice și bazate pe dovezi, care să îi ajute să identifice barierele comportamentale, să co-creeze soluții împreună cu cetățenii și să testeze intervenții capabile să genereze schimbări reale și sustenabile,” spune Liliana Palihovici.
Potrivit ei, una dintre cele mai importante schimbări de perspectivă ține de renunțarea la ideea că oamenii reacționează întotdeauna rațional sau previzibil.
„Este important să trecem de la presupunerea despre cum ar trebui să acționeze oamenii la înțelegerea modului în care aceștia acționează în realitate.”
În opinia sa, politicile publice eficiente nu pot fi dezvoltate fără participarea și înțelegerea celor cărora li se adresează.
„În esență, politicile publice eficiente nu se construiesc doar pentru oameni, ci împreună cu oamenii. Iar integrarea perspectivelor comportamentale în procesul de elaborare și implementare a politicilor poate contribui la dezvoltarea unor politici mai inteligente, mai incluzive și mai eficiente, care să răspundă cu adevărat nevoilor societății.”
