Reprezentanții mass-media au fost implicați într-o discuție despre reformele realizate de guvernarea de la Chișinău, care se concentrează pe implementarea recomandărilor Comisiei Europene în domeniile drepturilor fundamentale, libertății de exprimare și politicilor sociale și ocupării forței de muncă.
Totodată, autorii au subliniat principalele constrângeri și au propus recomandări pentru realizarea recomandărilor Comisiei Europene la aceste capitole, care sunt prezentate în detaliu în primul raport de monitorizare independentă „Evaluarea progresului Republicii Moldova în implementarea recomandărilor Comisiei Europene în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană”, lansat recent de către „Expert-Grup”, în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Institutum Virtutes Civilis (IVC) și Fundația „Friedrich Ebert”.
Autorii raportului au apreciat progresul înregistrat la capitolele aduse în discuție astăzi cu următorul scor:
- Drepturi fundamentale – scor mediu: 3,3 puncte din 5;
- Libertatea de exprimare – scor mediu: 2 puncte din 5;
- Politicile sociale şi ocuparea forţei de muncă – scor mediu: 3 puncte din 5.
În deschiderea clubului de presă, Liliana Palihovici, Președintă, A.O „Institutum Virtutes Civilis” a menționat că este important ca societatea civilă să monitorizeze constant progresul de integrare europeană înregistrat de Republica Moldova. „Una din căile prin care societatea civilă poate să influențeze politicile publice este prin participarea activă la dezbateri și consultări publice, promovând transparența și responsabilitatea autorităților. De asemenea, societatea civilă poate să colaboreze cu instituțiile statului pentru a dezvolta inițiative și proiecte care să sprijine integrarea europeană, asigurându-se că vocea cetățenilor este auzită și luată în considerare în procesul decizional și să atragă atenția asupra domeniilor în care statul urmează să investească mai multe resurse, fie ele financiare sau de altă natură.”
În aceea ce privește capitolul „Drepturi fundamentale”, autorii au evidențiat faptul că în 2023, Guvernul a aprobat Programul național privind prevenirea și combaterea violenței față de femei și a violenței în familie pentru anii 2023-2027, alocând un buget de 19,8 milioane lei pentru implementarea a 90 de acțiuni specifice destinate reducerii prevalenței violenței. Totuși, autorii susțin faptul că o constrângere majoră ține de persistența prejudecăților și stereotipurilor de gen în rândul autorităților și a societății, care limitează tragerea la răspundere a agresorilor și implementarea efectivă a măsurilor de protecție. Prin urmare, se recomandă implementarea și monitorizarea noului program național privind prevenirea și combaterea violenței domestice și a violenței împotriva femeilor pentru perioada 2023-2027, asigurând resurse adecvate și implicarea activă a tuturor actorilor relevanți.
În ceea ce privește capitolul „Libertatea de exprimare”, cel care potrivit autorilor a înregistrat cele mai modeste rezultate, scorul mediu acordat fiind de 2 puncte din 5, au fost subliniate problemele din domeniul presei care s-au perpetuat: nivel scăzut de protejare a activității jurnalistice în fața atacurilor, nivel scăzut de transparență a proprietății și beneficiarilor efectivi din domeniul presei și de asigurare a echității jurnalistice, precum și multitudinea de abateri crase de la prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova. În acest sens, autorii au venit cu o serie de recomandări, și anume: politicienii și reprezentanții autorităților centrale și locale să se abțină de la practici de intimidare a jurnaliștilor și să asigure tragerea la răspundere disciplinară a funcționarilor care admit derapaje în raport cu jurnaliștii; autoritățile să avanseze discuțiile inițiate în 2024 la subiectul îmbunătățirii cadrului de reglementare a regimului juridic al proprietății instituțiilor mass-media scrise și online în vederea asigurării transparenței proprietății și a promovării pluralismului media; Consiliul de Presă, înregistrat ca entitate juridică separată în noiembrie 2023, necesită a fi fortificat instituțional pentru a se implica plenar în procesul de îmbunătățire a mecanismelor de auto-reglementare a instituțiilor media, în special cele online, ce admit abateri crase de la prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova.
Cu referire la capitolul „Politicile sociale şi ocuparea forţei de muncă” o realizare importantă subliniată de către autori ține de adoptarea Legii nr. 302 din 26 octombrie 2023 pentru modificarea unor acte normative (piața forței de muncă) prin care au fost introduse o serie de mecanisme pentru stimularea ocupării forței de muncă. Totuși, principala constrângere rămâne a fi salariile mici și nemotivante, oferite personalului din cadrul ANOFM și structurilor sale teritoriale. Experții recomandă sporirea motivării muncii, inclusiv prin majorarea salariilor de funcție ale personalului ANOFM și structurilor sale teritoriale.
Tot la acest capitol, în ceea ce ține de reforma Inspectoratului de Stat al Muncii, o realizare majoră subliniată de către autori ține de aprobarea, prin ordinul Ministrului Muncii și Protecției Sociale nr. 72/2 din 11 aprilie 2024, a Programului de ameliorare a securității și sănătății în muncă în domenii cu riscuri înalte de accidentare și îmbolnăvire (construcții, agricultură, industrie prelucrătoare, transport și depozitare) реntru anii 2024-2028. Constrângerile pe această dimensiune țin însă de neracordarea Legii privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător nr. 131/2012 și Legii privind Inspectoratul de Stat al Muncii nr. 140/2001 la prevederile Convențiilor Organizației Internaționale a Muncii (OIM) nr. 81 privind inspecția muncii în industrie și comerț și nr. 129 privind inspecția muncii în agricultură. În acest sens, experții afirmă faptul că este necesară revizuirea cadrului normativ din domeniul controlului de stat asupra activității de întreprinzător și din domeniul SSM, și ajustarea acestuia la standardele internaționale la care Republica Moldova este parte.
Reamintim despre faptul că o analiză detaliată a nivelului de implementare a recomandările Comisiei din cadrul clusterului „Fundamentals” al procesului de aderare de către autoritățile Republicii Moldova, este disponibilă în cadrul primului raport de monitorizare „Evaluarea progresului Republicii Moldova în implementarea recomandărilor Comisiei Europene în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană”
Descarcă raportul integral: Raportul de monitorizare independentă nr. 1: Evaluarea progresului Republicii Moldova privind implementarea recomandărilor Comisiei Europene în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană
Urmărește înregistrarea video a clubului de presă: https://www.facebook.com/expertgrup.org/videos/369315409556824
*Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Societatea Civilă pentru Integrarea Europeană”, finanțat de Uniunea Europeană și co-finanțat de Fundația „Friedrich Ebert”, care este implementat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, în calitate de partener principal, în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), AO Institutum Virtutes Civilis (IVC) și Fundația „Friedrich Ebert” .