Cum se naște o cămașă cu altiță? Cum prinde formă un obiect lucrat manual? Cum se transformă lutul într-un instrument muzical cu o istorie de secole, precum ocarina? Răspunsurile vor fi descoperite de participanții proiectului „La vatra meșteșugarilor răzeși” – o inițiativă care aduce împreună tineri și meșteri populari pentru a transmite direct, de la cei care le cunosc și le practică, meșteșuguri și tradiții care riscă să fie uitate.
Proiectul a fost lansat, pe 30 iulie 2026, la Muzeul de Istorie și Etnografie din Mereni, și este una dintre cele zece inițiative culturale susținute prin Programul de granturi mici pentru inițiative locale în domeniul coeziunii sociale și diversității culturale. Inițiativa este implementată de Asociația Obștească „Genesis” și finanțată de AO Institutum Virtutes Civilis în cadrul proiectului „Moldova – acasă pentru fiecare”, implementat cu sprijinul Fundației Soros Moldova.
Timp de șase luni, participanții vor învăța direct de la meșteri populari tehnici tradiționale precum țesutul, realizarea cămășii cu altiță, broderia, croșetatul, prelucrarea lemnului și confecționarea ocarinei – un instrument muzical arhaic, realizat din lut, care păstrează o parte importantă din memoria culturală a comunităților, dar care este astăzi prea puțin cunoscut și promovat în Republica Moldova.
Un loc aparte în cadrul proiectului îl ocupă ocarina, care va fi readusă în atenția publicului prin ateliere susținute de Sergiu Chetrari, meșter popular specializat în confecționarea acestui instrument. Prin implicarea sa, participanții vor descoperi nu doar procesul de creare a ocarinei, ci și sunetul unui instrument tradițional care poate conecta trecutul cu generațiile de astăzi.
Printre meșterii implicați în proiect se numără și Lidia Bojescu, meșteriță populară și membră a Uniunii Meșterilor Populari din Republica Moldova, specializată în țesut, realizarea cămășii cu altiță și broderie tradițională, precum și Victoria Gurschi, care va ghida participanții în arta croșetatului.
Prin acest proiect, meșteșugurile nu sunt prezentate doar ca elemente de patrimoniu, ci ca practici vii, care pot fi învățate și continuate. Participanții vor descoperi tehnici de lucru, dar și poveștile, simbolurile și valorile care însoțesc fiecare obiect creat manual.
Dincolo de activitățile desfășurate în perioada proiectului, organizatorii își propun să creeze baza unor ateliere permanente în cadrul caselor de cultură și să contribuie la formarea unei rețele regionale de meșteri populari, care să susțină promovarea și transmiterea patrimoniului cultural către generațiile viitoare.
Lansarea proiectului a reunit meșteri populari, reprezentanți ai instituțiilor culturale, autorități locale și membri ai comunității, oameni care cred că tradițiile rămân vii atunci când sunt împărtășite.
