Începutul schimbării reprezentării de gen sau oportunități parțial valorificate? Experiența raioanelor Cahul și Ungheni | Studiu

Studiul „Alegerile locale 2019 – începutul schimbării reprezentării de gen sau oportunități parțial valorificate? Experiența raioanelor Cahul și Ungheni” a fost realizat pe parcursul perioadei cuprinse între noiembrie 2019 și ianuarie 2020, imediat după încheierea alegerilor generale locale.

Această publicaţie este elaborată de Asociația „Institutum Virtutes Civilis” (IVC) și IP CRAION CONTACT – Cahul, în parteneriat cu UN Women în Moldova (Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor) și finanțat de Suedia.

Obiectivul studiului a fost identificarea elementelor ce au încurajat/descurajat participarea femeilor din raioanele Cahul și Ungheni în campania electorală în calitate de candidate electorale, precum și evidențierea posibilelor soluții pentru sporirea în continuare a implicării femeilor în procesele decizionale.

Au fost analizate aspecte ce țin de studiile, limbile vorbite, reprezentarea politică a femeilor candidate, rolul familiei candidatei și al partidului politic în acest proces. Obiect de studiu au fost și aspectele privind realizarea campaniei electorale de către candidate, cu accent pe analiza motivelor de implicare, cunoașterea legislației electorale de către candidate, modalitatea de formare a echipei de campanie, resursele financiare și cele umane valorificate sau nevalorificate de către candidată, prioritățile programelor electorale ale candidatelor, comunicarea cu actorii comunitari și instrumentele utilizate pentru transmiterea mesajului electoral.

Deoarece alegerile generale locale din toamna anului 2019 au fost primele în care a existat obligativitatea aplicării cotei de gen de către partidele politice la formarea listei electorale, am analizat și percepțiile femeilor și bărbaților candidați din raioanele Cahul și Ungheni despre noua condiție stabilită de legislația națională pentru încurajarea participării politice a femeilor.

În cele două raioane s-au înregistrat în calitate de candidate la funcția de primară 86 de femei și 206 bărbați pentru 70 de funcții de primar. În alegerile locale au fost aleși 70 de primari, dintre care 31,4% sunt femei. Astfel, în raionul Cahul din 37 de primari 37.8% sunt femei, iar în raionul Ungheni – din 33 de primari 24.2% sunt femei. Femeile au participat mai activ în cursa electorală pentru alegerile generale locale din 2019, comparativ cu alegerile locale din 2015. La nivel local în cele două raioane se atestă o tendință de creștere a implicării politice a femeilor, iar numărul femeilor înregistrate în calitate de candidate la funcția de primară în raionul Cahul s-a majorat în 2019 cu 10%, iar în raionul Ungheni – cu 31.3%.

Constatăm că aplicarea cotei de gen a contribuit la extinderea participării femeilor în campania electorală în ambele raioane, iar o creștere mai mare se manifestă în raionul Ungheni, unde în ultimele scrutine numărul femeilor candidate a fost mult sub obiectivele naționale asumate. Interviurile relevă că, în același timp, cota de gen la înregistrarea candidaților electorali (listele de candidați la funcția de consilier/ă local/ă) nu în toate cazurile a fost respectată și atunci când au fost operate, de către partidele politice, modificări ale listei de candidați până la termenul limită permis de Codul Electoral.

Astfel, menținerea tendinței de creștere a cotei femeilor candidate este amenințată de lacunele legislative, care nu stabilesc obligativitatea respectării cotei de gen și în cazul modificării listelor de candidați, după înregistrarea în alegerile de toate tipurile.
Candidatele înregistrate la funcția de primară din ambele raioane au dat dovadă de hotărâre și insistență în campania electorală. 98.8% dintre candidatele înregistrate și-au continuat campania electorală până la procedura de vot și doar o singură candidată din 86 s-a retras din motive personale.

Programele electorale ale candidatelor au inclus preponderent acțiuni de îmbunătățire a condițiilor de trai în comunități, inclusiv a infrastructurii drumurilor, aprovizionare cu apă potabilă, canalizare, iluminat stradal, reparație sau construcție de poduri etc. Spre deosebire de programele electorale ale bărbaților candidați, femeile au inclus în programele lor și subiectele privind sporirea transparenței în procesul decizional și dezvoltarea serviciilor sociale și medicale.

Frecvența înregistrării în cursa electorală locală a acelorași femei candidate, în scrutine consecutive, descrește cu 50% de la scrutin la scrutin, cel puțin în cazul raioanelor Cahul și Ungheni. Cauzele acestui fenomen trebuie studiate suplimentar, însă din datele prezentului studiu putem deduce că politicile statului de încurajare a implicării femeilor în activitatea politică nu sunt suficient de eficiente, mecanismele existente sunt incomplete pentru a menține interesul femeilor pentru activitatea politică.

Subreprezentarea cea mai evidentă în lista candidaților electorali pentru funcția de primar/ă în cele două raioane analizate au avut-o femeile și bărbații tineri cu vârsta de până la 35 de ani. Iată de ce este necesară elaborarea programelor de încurajare și susținere a tinerelor pentru cetățenie activă și implicare în viața politică și în procesele decizionale.

Comunicarea electorală între candidați rămâne a fi una agresivă și dură, mai mult de jumătate din candidatele din raionul Ungheni au apreciat campania electorală ca fiind una care a avut esență și tonalitate negative.

Resursele financiare extrem de limitate și, în marea majoritate a cazurilor, lipsa lor pentru realizarea campaniilor electorale reprezintă un alt element care a influențat negativ rezultatul campaniilor electorale ale femeilor candidate.

Cu toate dificultățile întâmpinate de candidate în campania electorală, 100% din toate femeile intervievate îndeamnă și încurajează alte femei să se implice în activitatea politică și să lupte alături de bărbați pentru a accede în funcții publice alese și pentru a contribui la buna guvernare a comunităților unde trăiesc.

Autoarele prezentului studiu încurajează autoritățile publice centrale și locale, precum și actorii politici, organizațiile neguvernamentale, partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova să ia în considerare concluziile și recomandările acestui studiu în stabilirea priorităților și acțiunilor în domeniul respectiv.

Studiu a fost elaborat în cadrul Acordului de cooperare în bază de proiecte cu UN Women (Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor), finanțat de Suedia și UN Women. Părerile și opiniile exprimate aici aparțin autoarelor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al UN Women, al Organizației Națiunilor Unite sau al donatorului.

Recente

Mai vezi și

Buletin informativ lunar al proiectului „Organizațiile societății civile acționează pentru servicii sociale mai bune”

Vă punem la dispoziție buletinul informativ lunar al proiectului „Organizațiile societății civile acționează pentru servicii sociale mai bune”, finanțat din resursele Uniunii Europene, cofinanțat...

Ghidul „Achiziția publică a serviciilor sociale în Republica Moldova”

AO „Institutum Virtutes Civilis” lansează ghidul intitulat „Achiziția publică a serviciilor sociale în Republica Moldova”, un instrument esențial destinat Autorităților Publice Centrale (APC), Autorităților...

Accesul la resursele financiare pentru femeile care lansează sau gestionează afaceri în R. Moldova: realități, provocări și perspective

Datele sondajului dat denotă o extindere a prezenței femeilor în afaceri. De exemplu, în anul 2017 aproximativ 33,9% din întreprinderi erau deținute sau gestionate...

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here