AO Institutum Virtutes Civilis a lansat astăzi la Comrat cercetarea „Cunoștințe, atitudini și practici de acces la informație și încrederea în ea”, un studiu sociologic realizat pe un eșantion reprezentativ de 408 respondenți adulți din Găgăuzia și raionul Taraclia, prin metoda interviului față-în-față asistat de computer (CAPI), în perioada 28 noiembrie – 8 decembrie 2025. Studiul și evenimentul de lansare din cadrul Universității de Stat din Comrat au fost realizate în cadrul proiectului „Împuternicirea oamenilor și a comunităților pentru consolidarea coeziunii sociale”, susținut de IWPR și Guvernul Marii Britanii.
Cele mai importante rezultate ale studiului în format vizual (14 slide-uri):
Principalele concluzii ale studiului:
83% dintre respondenți consideră dezinformarea o problemă în Republica Moldova, iar 7 din 10 o percep drept o problemă gravă; cu toate acestea, 46% spun că le este dificil să distingă informațiile adevărate de cele false, iar aproape 60% nu întreprind nicio acțiune atunci când întâlnesc informații suspecte.
Doar 37% dintre respondenți consumă știri zilnic, în timp ce 42% se informează preponderent din rețele sociale, iar 56% din cercul de prieteni și familie, ceea ce indică o dependență ridicată de surse informale de informare.
Nivelul de încredere în instituțiile centrale și mass-media naționale este scăzut: aproximativ jumătate dintre respondenți nu au încredere în mass-media din Republica Moldova în limba română și în comunicarea autorităților centrale, preferând mass-media regionale și sursele externe.
Egalitatea de gen este acceptată la nivel declarativ, dar limitată în practică: doar 16% consideră că femeile se bucură de egalitate deplină, iar 62% cred că normele culturale și tradiționale justifică rolul dominant al bărbaților, în special în familie și în luarea deciziilor.
Coeziunea socială rămâne fragilă, în pofida solidarității de proximitate: deși peste 80% se bazează pe familie, prieteni și vecini în situații de criză, doar 38% consideră că oamenii din comunitate se preocupă real unii de alții, iar distanța socială față de anumite grupuri vulnerabile rămâne ridicată.
„Rezultatele studiului arată clar că, dincolo de accesul tehnic la informație, persistă un deficit major de încredere și de competențe de evaluare critică a informației. Acest lucru afectează direct coeziunea socială și capacitatea comunităților de a face față dezinformării”, a declarat Liliana Palihovici, președinta AO Institutum Virtutes Civilis.
„Datele acestui studiu subliniază importanța investițiilor în educația media, jurnalism local de calitate și dialog instituțional. Consolidarea rezilienței informaționale este esențială pentru securitatea democratică a Republicii Moldova”, a menționat Bob Easton, șeful adjunct al al Ambasadei Marii Britanii în Republica Moldova.
Studiul a fost realizat în contextul accentuării polarizării sociale, al consumului intens de conținut online și al vulnerabilităților informaționale din regiunile cu diversitate lingvistică și etnică. Rezultatele oferă date relevante pentru elaborarea politicilor publice în domeniul comunicării strategice, educației media și consolidării coeziunii sociale.
Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ de 408 persoane adulte din Găgăuzia (79%) și raionul Taraclia (21%), cu o marjă de eroare de ±5%. Datele au fost colectate prin interviuri față-în-față asistate de computer (CAPI), în perioada 28 noiembrie – 8 decembrie 2025.
Studiul arată că fragmentarea spațiului informațional, dependența de surse informale și nivelul scăzut de încredere în comunicarea instituțională creează un teren favorabil circulației dezinformării în Găgăuzia și Taraclia. Pentru consolidarea coeziunii sociale și a rezilienței informaționale în regiune, raportul recomandă dezvoltarea unui ecosistem media inclusiv prin extinderea conținutului multilingv și susținerea jurnalismului regional, precum și programe consistente de educație media care să crească capacitatea populației de a identifica dezinformarea și conținutul ce incită la ură. Totodată, studiul subliniază necesitatea unor platforme sigure de dialog comunitar, capabile să faciliteze discuții deschise pe teme sensibile precum identitatea, autonomia, limba și relațiile interetnice, reducând astfel vulnerabilitatea la narative manipulatoare.
Pentru a reduce decalajul dintre egalitatea de gen declarată și cea practicată, studiul recomandă integrarea clară a perspectivei de gen în politicile locale și regionale, recunoașterea discriminării structurale ca problemă publică, desfășurarea de campanii de informare adaptate contextului cultural local și instruirea profesioniștilor din administrație, educație, sănătate și asistență socială. Intervențiile trebuie să vizeze cu prioritate familia și mediul rural, unde normele patriarhale persistă, și să fie susținute de mecanisme funcționale de prevenire, raportare și responsabilizare instituțională.
Eveniment de lansare a cercetării, Comrat, 18 decembrie 2025:
