Cum se informează oamenii din UTA Găgăuzia și Taraclia? În cine au încredere și ce îi îngrijorează cel mai mult? Acest studiu răspunde la aceste întrebări și oferă o imagine de ansamblu asupra modului în care informația, încrederea și relațiile sociale modelează viața comunităților locale.
Studiul sociologic a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 408 respondenți adulți din Găgăuzia și raionul Taraclia, prin metoda interviului față-în-față asistat de computer (CAPI), în perioada 28 noiembrie – 8 decembrie 2025.
Cercetarea face parte din proiectul „Împuternicirea oamenilor și a comunităților pentru o coeziune socială mai puternică”, finanțat printr-un grant oferit de Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR), cu sprijinul Guvernului Regatului Unit.
Vezi raportul complet
Pe scurt, principalele constatări:
Spațiul informațional este puternic fragmentat. Consumul de informație este predominant digital și orientat spre rețele sociale și surse informale, precum prieteni sau rude. În același timp, există un nivel ridicat de neîncredere față de mass-media naționale, în special cele în limba română, precum și față de comunicarea oficială a autorităților centrale.
Dezinformarea este percepută ca o problemă majoră. Aproape jumătate dintre respondenți spun că le este dificil să distingă informația veridică de cea falsă, mai ales persoanele vârstnice, din mediul rural și cu nivel scăzut de educație. Totuși, majoritatea nu întreprinde acțiuni atunci când se confruntă cu informații false.
Sentimentul de insecuritate socială este ridicat. Mulți respondenți consideră că situația din țară evoluează într-o direcție greșită. Cele mai mari îngrijorări sunt legate de creșterea prețurilor, sărăcie, criza energetică, riscul unui conflict militar și corupția.
Încrederea în instituțiile statului rămâne limitată. Oamenii percep corupția ca fiind răspândită în multe instituții, iar serviciile publice – în special cele medicale și de infrastructură – sunt evaluate critic.
Coeziunea socială este fragilă. Deși oamenii se bazează pe familie, prieteni și vecini în situații de criză, nivelul de încredere între diferite grupuri sociale este redus, iar cooperarea comunitară este sporadică. Persistă și distanțe sociale față de unele grupuri vulnerabile.
Normele tradiționale influențează în continuare relațiile de gen. Deși egalitatea dintre femei și bărbați este recunoscută la nivel declarativ, practicile cotidiene reflectă încă roluri de gen tradiționale, mai ales în mediul rural și în rândul generațiilor mai în vârstă.
Relația cu autoritățile centrale este marcată de neîncredere. Mulți respondenți consideră că interesele lor sunt slab reprezentate la nivel național și percep cooperarea dintre Chișinău și autoritățile locale ca fiind insuficientă.
Atitudinile geopolitice sunt predominant sceptice față de integrarea europeană. Mulți respondenți anticipează mai degrabă pierderi decât beneficii pentru regiune în cazul aderării la UE. Se observă însă o polarizare generațională: tinerii sunt mai pragmatici, în timp ce adulții și vârstnicii exprimă temeri legate de identitate, economie și securitate.
În ansamblu, studiul arată că aceste comunități se confruntă cu vulnerabilități informaționale, economice și identitare, cu un nivel scăzut de încredere în instituții și cu o coeziune socială fragilă. În același timp, rezultatele evidențiază necesitatea unor intervenții adaptate local, în special în domeniile comunicării publice, educației media, incluziunii sociale și dialogului dintre autorități și cetățeni.
Mulțumim tuturor partenerilor și participanților la cercetare pentru contribuția la realizarea acestui studiu. Rezultatele sunt utilizate pentru a sprijini inițiative care consolidează coeziunea socială și dialogul în comunitățile locale.
