De la începutul războiului în Ucraina, pe 24 februarie, în R. Moldova au intrat peste 350 de mii de cetățeni ucraineni, iar aproape 100.000 au rămas aici, restul plecând mai departe către țările Uniunii Europene. Datele cu care operează autoritățile moldovene arată că jumătate din refugiații ucraineni rămași în R. Moldova sunt minori, în condițiile în care din Ucraina au voie să plece doar femeile, copii și bătrânii.
Provocările și necesitățile femeilor refugiate au fost discutate la 25 martie, în cadrul emisiunii „Vulnerabilitățile femeilor pe timp de criză”, de la Teleradio Moldova. La dezbatere au participat reprezentanți și reprezentante ale autorităților publice centrale și locale, ale ONG-urilor ce sprijină refugiații și psihologi implicați în asistarea copiilor afectați de război.
Șefa direcției Politici de asigurare a egalității dintre femei și bărbați din cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Lilia Pascal, a menționat că autoritățile au trebuit să se adapteze „din mers” pentru a face față acestei crize, inclusiv să identifice resurse umane și financiare pentru a o soluționa. „În continuare ne străduim să ajutăm familiile refugiate prin oferirea unui plasament sigur. Încercăm să avem pentru fiecare o abordare individualizată. De asemenea, am depus efort pentru a încadra în câmpul muncii persoanele care își doresc să lucreze. În acest sens, am reușit să aprobăm mai multe mecanisme simplificate, astfel încât integrarea în societate, pentru cei care decid să rămână în R. Moldova, să fie cât mai ușoară”, a precizat Lilia Pascal.
Imediat ce primii refugiați au trecut hotarul R. Moldova, autoritățile centrale au cerut sprijinul administrațiilor publice locale. Prezentă la dezbatere, vicepreședinta raionului Rezina Aurelia Grigoriță susține că primarii din raion, ONG-urile locale, inclusiv oamenii de rând s-au implicat exemplar în sprijinirea familiilor din Ucraina. „În prima zi a războiului am început identificarea spațiilor libere în fiecare localitate din raion. Ne-am analizat capacitățile, câți refugiați la modul practic ar putea caza fiecare sat sau oraș, dacă edificiile beneficiază de căldură pentru a ne asigura că le putem oferi condiții bune de trai”, a menționat vicepreședinta raionului Rezina.
La aproape o lună de la declanșarea de către Rusia a războiului în Ucraina, peste 900 de elevi care și-au găsit adăpost în R. Moldova frecventează școlile locale, arată datele Ministerului Educației și Cercetării. Primarul orașului Edineț, Constantin Cojocaru, spune că mai mulți copii din familiile refugiate în localitate merg la liceul cu predare în limba ucraineană „V. Suhomlinski”, iar femeile sunt voluntare în cadrul centrelor de caritate pentru refugiați.
Igor Belei, directorul executiv al Misiunii Diaconia, cunoscută pentru proiectele de sprijinire a persoanelor ce trec prin situații complicate, observă că în primele săptămâni de război, societatea a fost foarte deschisă în a ajuta refugiații ucraineni. Oamenii s-au implicat voluntar și le-au oferit la propriu casă și masă. „A ajutat foarte mult și implicarea nemijlocită a funcționarilor din arcul guvernamental pentru că aveau puterea deciziei, asumându-și lucruri și hotărâri importante și asta i-a ajutat foarte mult pe toți cei care au sărit în ajutorul refugiaților”, a atras atenția Igor Belei.
În opinia directoarei Asociației Abilitarea Copilului și Familia „Ave-Copiii”, Mariana Ianachevici, copiii suferă în mod special din cauza războiului. Mulți au fost smulşi din mediul lor familiar, care le oferea protecţie, şi trec acum prin frică și spaime. „Mulţi sunt traumatizaţi și ar trebui să ne gândim cum gestionăm această traumă socială în viitorul apropiat”, crede directoarea „Ave-Copiii”.
Emisiunea, moderată de Alina Chiriac-Ivascu, poate fi ascultată aici: partea I și partea II.
Aceasta este a doua emisiune dintr-o serie de dezbateri, ce urmează să fie difuzate la Teleradio Moldova. Scopul acestora este de a contribui la schimbarea pozitivă a atitudinilor și percepțiilor în societate cu privire la rolul pe care îl pot juca femeile în toate sferele vieții sociale și în dezvoltarea durabilă a țării; promovarea egalității de gen în domeniile politic, social și economic; sporirea încrederii generale în ideea că o reprezentativitate echilibrată a femeilor și a bărbaților în procesele decizionale va conduce la o guvernare mai bună și o societate mai echitabilă.
Seria de emisiuni radio este realizată în cadrul proiectului „Parteneriate pentru liderismul femeilor și bună guvernare”, implementat de Fundația „Friedrich Ebert” Moldova și AO „Institutum Virtutes Civilis”, cu suportul financiar al Uniunii Europene și Fundației „Friedrich Ebert”.