Jurnalul sâptămânal cu Doina Gherman la Radio „Europa Liberă”: „Trăim într-o societate în care lupta pentru putere și control duce la violență”

0
327

Doina Gherman s-a născut la 29 noiembrie 1982 în orașul Chișinău. Este deputată din partea fracțiunii PAS, Blocul ACUM, și președinta Organizației de Femei a PAS. Licențiată în Limbi și literaturi străine, este lector universitar, specializată în Comunicare și branding personal la Institutul de Științe ale Educației. În 2018 a fost beneficiară a Academiei de Liderism Feminin „Women 4 Leadership”.

Luni

Ora 06:00. Sună deșteptătorul. Am exact o oră până începe gălăgia în casă și rândul la baie, așa că trebuie sa fiu foarte organizată în cele 60 de minute doar ale mele. Mă așteaptă o zi lungă și o săptămână și mai lungă. Lansăm astăzi Turul vizitelor la centrele de asistență și protecție a victimelor violenței în familie. Vrem să înțelegem cum e acea cale lungă parcursă de mii de femei din țara noastră – de la prima sesizare până la reabilitare. S-au făcut multe în această direcție, dar până la perfecțiune mai este de lucru. IGP ne prezintă tot soiul de statistici, ditamai infografice, se laudă că doar 11% de ordine de restricție de urgență au fost încălcate anul trecut! Pe bune? Dar ei realizează că 11% de fapt înseamnă 426 de femei? Deci practic zilnic 1-2 ordine sunt încălcate. În spatele cifrelor sunt oameni!

Google Maps mă informează: Distanța rutieră până la Drochia: 185 km. Durata călătoriei: 2 ore 49 min. Îmbarcarea și la drum! De obicei, nu am încredere să dau volanul pe mâna cuiva, dar azi am făcut-o. Pentru că era Viorica. Iar cu ea, mă simt în siguranță atât la drum, cât și în viață.

La Centrul de Criză Familială „SOTIS” de la Bălți și Centrul de asistență și consiliere pentru victimele violentei „Ariadna” de la Drochia am întâlnit echipe de oameni dedicați, adevărați profesioniști care au împărtășit cu noi aspecte importante ale activităților lor zilnice. Crâmpeiele din istoriile de viață ale femeilor agresate ne fac să înțelegem că statisticile reci nu sunt în stare să transmită toate ororile prin care trec femeile care îndură zilnic bătăi și umilințe. Mă bucur că sunt oameni care ne susțin ideea, ne încurajează și ne acordă tot sprijinul lor!

Primul Live. Experții în comunicare spun că live-urile au un impact de șase ori mai mare. Și dacă mesajul este important, trebuie să-l audă cât mai multă lume. Și eu am mesaj, unul important, doar că la pachet cu tare multe emoții, de alea când faci ceva pentru prima dată. Prietenii mi-au spus ca live-ul a fost bun și să mai repet. Le-am promis!

Seara, la 18:00, avem ședința Biroului Național Permanent. Am întârziat cu jumătate de oră, fiind în drum. Aiurea! Mie nu îmi place să întârzii!

Marți

Aflu cu stupoare că vizita planificată la Centrul maternal de la Hâncești se amână (a se citi „se anulează”), pentru că administrația de acolo are alte viziuni politice. De când siguranța și viețile omenești au culoare politică?! Cum am ajuns aici? Voi reveni la acest subiect neapărat. Noi mergem înainte!

Pe Doina o cunosc de ceva timp. Este președinta unei asociații destinate copiilor cu boli genetice rare. Este o luptătoare și o admir pentru neoboseala și curajul ei. Ne-am întâlnit și am schimbat câteva păreri despre un proiect la care lucrează de mult timp și este aproape să fie lansat. Am toată încrederea că va reuși!

Citesc știrea despre decesul tinerei de 16 ani care a fost violată și aruncată de la balcon. Somnul rațiunii naște monștri! Însă cum reacționează societatea la astfel de știri? Prinsă în vâltoarea cotidianului doar ridică din umeri consternată? Oameni buni, indiferența, ca și somnul rațiunii, naște și ea monștri!

Iau prânzul cu niște colegi – cei mai tari organizatori de partid din lume! Vorbim despre cum să fii eficient într-o situație de criză politică totală. Avem atâtea idei, planuri și inițiative bune. O majoritate parlamentară ne mai lipsește. A doua jumătate a zilei am petrecut-o la birou, pregătind planificarea activităților de tur pentru întreaga săptămână. O agendă planificată din timp mă responsabilizează și mă mobilizează enorm.

Miercuri

15 mai. Ziua Familiei – cât e de greu să scrii despre aceasta când exodul masiv de oameni lasă țara sărăcită. Eu sunt o fericită în acest sens, deoarece copiii mei cresc la ei acasă, într-o familie întregită. În fiecare dimineață, primul lucru pe care îl fac este să merg la ei în odaie, să văd dacă sunt bine și să le spun „Bună dimineața!”. Diminețile la noi sunt gălăgioase și uneori stresante: ba lui Iancu nu-i este comod în pantalonii pe care i-am ales eu, ba Ilinca vrea două codițe, și încă împletite, și încă spicușor! Numai Marius tace și se îmbracă cuminte, în liniște. Fraza lui preferată acum este: Sunt adolescent deja!

Împreună cu Maia Sandu și cu două colege de la Organizația de femei a PAS am marcat Ziua Familiei în vizită la Asociația împotriva Violenței în Familie „Casa Mărioarei”. În urma discuției cu dna Elena Burcă, directoarea acestui centru, am identificat mai multe priorități, prevenirea violenței fiind esențială. E mai ușor să previi decât să tratezi, nu? Acest lucru poate fi realizat prin educație, iar pentru aceasta trebuie modificat curriculumul școlar. Și curriculumul de instruire inițială din cadrul programelor de formare pentru specialiști precum medicii, polițiștii, asistenții sociali, procurorii, judecătorii! Notat! Astăzi am aflat că cazurile de violență sunt bazate pe conflicte sau putere și control. Și asta nu e relevant doar pentru relațiile de cuplu. Trăim într-o societate în care lupta pentru putere și control duce la violență.

Sfârșit de zi: facem concluziile și câteva postări cu referință la evenimentele de azi. Nu, încă nu e sfârșit de zi. Urmează ședința cu părinții la liceu. Ne apropiem de încheierea anului școlar.

Joi

Răspund la mai multe mesaje care s-au adunat de la începutul săptămânii. Nu-mi place să am în căsuța poștală mesaje la care nu am răspuns, nici măcar unul. Ma gândeam odată: dacă nu ar fi cu roșu alerta mesajului, poate ar fi mai puțin stresant?

Caut să rezervez un zbor spre Tallinn, la congresul anual EPP Women unde voi reprezenta Organizația de Femei a PAS. Mediul cela internațional de fiecare dată mă încântă: femei puternice care sunt o sursă extraordinară de îndrumare, motivație și inspirație. Aștept cu nerăbdare!

O colegă din Organizația de Femei, care face parte din Asociația Companiilor din Industria Electronică din Moldova, a avut o prezentare în cadrul unui eveniment și a fost singura femeie care a ținut un discurs (!!!). Se întâmplă în Moldova anului 2019. Nota bene: ce-ar fi dacă toate femeile din țară s-ar solidariza și ar boicota evenimentele la care nu este respectat echilibrul de gen? Bună provocare, zic eu!

Vineri

Citesc din raportul „Monitorizarea proceselor de judecată pe cauze de violență în familie, violență sexuală și trafic de ființe umane” elaborat de Centrul de Drept al Femeilor: „Uneori declarațiile părții vătămate erau însoțite de comentarii ironice din partea justițiarului. În cauza P.D.nr.27386/2011 CP de violență în familie, soldată cu vătămarea gravă a integrității corporale, victimei fiindu-i rupte 8 coaste, afectați plămânii, judecătorul i-a solicitat victimei să-și amintească circumstanțele cauzei, deoarece „…se creează impresia că s-a trecut cu tractorul…”.

Inculpatul i-a „reamintit” părții vătămate că, cu câteva zile în urmă până a fi maltratată, a căzut de pe o scară, ea preluând îndată că da, într-adevăr a căzut acum câteva zile de pe scară. Inculpatul a continuat, în locul părții vătămate, spunând că el și partea vătămată locuiesc în continuare împreună și nu au nicio pretenție unul față de celălalt. Judecătorul i-a răspuns, folosind expresiile „liubovi do groba” și „liubliu kak dușu, treasu kak grușu”.

E grav! Un astfel de comportament din partea unui justițiar este inacceptabil! În procesul penal, femeia este practic marginalizată: nu este informată corespunzător, nu este asigurată efectiv cu asistență juridică garantată de stat, este nevoită să se confrunte cu atitudini discriminatorii și umilitoare, devenind din victimă a violenței domestice și victimă a sistemului care ar trebui de fapt să o protejeze.

Vizita la Centrul de Drept al Femeilor și discuția cu dna Natalia Vîlcu au fost extraordinar de informativă. Sunt convinsă că vom avea o colaborare frumoasă împreună ca să promovăm drepturile femeilor.

Planurile pentru weekend sunt grandioase! O instruire, la care vom fi peste 80 de participanți, un concert pentru copii și o vizită la mama. Să-i îmbrățișăm pe cei dragi și să ne bucurăm că ne avem!

Sursa: Radio Europa Liberă

Proiectul „Women 4 Leadership” este realizat de Asociația Institutum Virtutes Civilis (IVC) și IP CRAION Centrul CONTACT-Cahul, în parteneriat cu UN Women în Moldova (Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor) și finanțat de Suedia.